Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a declarat jurnaliștilor la New York că încheierea conflictului armat cu Rusia "este mai aproape decât își închipuie toată lumea". Aceste cuvinte le-ar putea da speranțe celor care așteaptă pacea: Kievul este probabil gata pentru negocieri cu Moscova, în culise au loc discuții ale căror rezultate pur și simplu nu sunt anunțate.

Însă Zelenski și-a adus, totodată, cu el în SUA propriul "plan de victorie", pe care voia să-l prezinte liderilor și politicienilor occidentali, inclusiv actualului președinte american, Joseph Biden, și candidaților la această funcție, Kamala Harris și Donald Trump. Liderul Ucrainei a dat de înțeles că acest plan nu abordează tema negocierilor. Mai degrabă, se referă la ajutor și la consolidarea Forțelor Armate ale Ucrainei. Vorbind în cadrul Adunării Generale a ONU, Zelenski a făcut apel ca Rusia să fie "constrânsă să facă la pace".

Planul lui Zelenski naște întrebări

Planul președintelui ucrainean nu a fost publicat nicăieri. Dintre politicienii cărora Zelenski le-a arătat proiectul său, niciunul nu a făcut comentarii. Ideea generală a planului poate fi reconstruită după replici izolate: Occidentul trebuie să ajute Forțele Armate ale Ucrainei să pună Rusia într-o situație extrem de neplăcută, să forțeze Moscova să încheie pacea în condițiile Kievului. Publicațiile americane, făcând referire la propriile surse, au comunicat că liderii occidentali nu au fost foarte entuziasmați de plan. Cineva (nu se precizează cine anume) a propus chiar reluarea contactelor cu Vladimir Putin, pentru o rapidă realizare a păcii.

Administrația președintelui Biden însă, după cum se comunică, nu îi dă lui Zelenski undă verde ca să lovească asupra teritoriului Rusiei cu arme americane. Se pare că Kievul nu a reușit deocamdată să convingă Washingtonul că acest lucru va schimba raportul de forțe, va accelera sfârșitul conflictului, nu va duce la o nouă escaladare și la acțiuni și mai ferme din partea Federației Ruse.

Soluția cu "pacea apropiată" reprezintă retorica la care se pot aștepta occidentalii. Statele aliate Ucrainei nu și-au schimbat viziunea asupra cauzelor conflictului, nu au încetat să sprijine Kievul și să condamne Moscova, nu sunt pregătite să reia dintr-o dată relațiile cu Rusia. Cu toate acestea, capitalele occidentale vor să privească în perspectivă și să evalueze de cât timp mai este nevoie pentru ca acțiunile de luptă să înceteze. Pentru ele acest lucru reprezintă costuri tot mai mari pe care vor trebui să le explice (sau deja trebuie să le explice) cetățenilor, alegătorilor. Ceea ce s-a făcut ușor în 2022, este deja mult mai dificil de făcut în 2024 și în anii următori. Pe lângă aceasta, este vorba de cheltuieli puțin eficiente: înaintarea trupelor ruse continuă.

Ucraina cere urgent în NATO

La New York și în orice alt oraș american sau european, Vladimir Zelenski poate fi primit, sprijinit în cuvinte. Însă de la el se așteaptă nu pur și simplu un plan cu o denumire frumoasă, ci un scenariu realist al conflictului. Dacă e să dăm crezare informațiilor transmise de mass-media americane, inclusiv de Bloomberg și The Washington Post, "planul de victorie" al președintelui ucrainean nu i s-a părut nimănui realist. Cererile teritoriale ale Kievului sunt neschimbate. Situația "pe teren" nu indică nicidecum că aceste cereri pot fi realizate. A se insista asupra lor înseamnă a propune în loc de un plan realist unul maximalist. Politicienii occidentali responsabili nu pot susține la nesfârșit o asemenea abordare.

Administrația președintelui ucrainean comunica inițial că în "planul de victorie" este vorba de aderarea accelerată a Ucrainei la NATO. Apoi a apărut informația că Kievul este gata să mizeze pur și simplu pe "garanții de securitate". Cu alte cuvinte, între Ucraina și aliații ei are loc un fel de tocmeală, nu există încredere deplină: Occidentul nu este convins că nu va fi târât încă și mai mult în conflict, vrea să evite acest lucru. Biden, vorbind în cadrul Adunării Generale a ONU, a declarat că aliații Ucrainei trebuie să mențină propriul curs atâta vreme cât țara nu va obține o "pace justă și durabilă". Însă el a refuzat să vorbească despre posibilitatea unei confruntări directe cu Rusia. Viziunea referitoare la o "pace justă " se poate schimba, iar cuvintele lui Biden au sunat mai degrabă ca un apel emoțional și nu ca un angajament ferm pe care SUA și-l va lua.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / NEZAVISIMAIA GAZETA