Descoperirea care i-a uluit pe savanți: chipuri fantomatice ascunse în Cartea Neagră a galezilor

Savanții britanci care studiază unul din cele mai importante manuscrise medievale au descoperit cu stupoare că, sub rândurile scrise, se ascund două chipuri fantomatice și multe alte însemnări neobservabile cu ochiul liber.

Cel mai vechi manuscris galez, Cartea Neagră din Carmarthen se află în posesia Bibliotecii Naționale din Țara Galilor.

Profesorul Paul Russell, de la Universitatea Cambridge, și studenta sa Myriah Williams încearcă de mai mulți ani să dezlege misterele acestui fascinant manuscris care datează de pe la 1250 și conține unele din primele referiri la Regele Arthur și Merlin.

Cu ajutorul luminii ultraviolete și a unor programe de editare foto, valorosul document a fost cercetat filă cu filă și nu mică le-a fost uimirea cercetătorilor când au observat, pe marginile paginilor, nenumărate însemnări șterse ulterior. Pe lângă cele două chipuri care le-au dat fiori cercetătorilor, a fost identificat și un poem galez (care pare să fie original, nu copiat).

Amestecul Rusiei în alegerile din România: Poziţia lui Georgescu față de Ucraina dă de bănuit

Carnea care nu va mai fi vândută în România. Nu respectă cerințele și standardele

Nu se știe exact ce reprezintă cele două fețe, dar cercetătorii apreciază că au fost realizate în urmă cu 500-600 de ani. Alături se află o inscripție care indică faptul că manuscrisul a fost donat unui membru al familiei (cartea având de-a lungul timpului mai mulți proprietari). Câteva pagini mai încolo, lumina ultravioletă a devoalat silueta unui pește. Profesorul Russell consideră aceste descoperiri deosebit de importante în înțelegerea felului în care era perceput manuscrisul de primii săi cititori.

Experții care au analizat Cartea Neagră din Carmarthen – culegere de imnuri și poezii religioase străvechi (din secolul al IX-lea și până în secolul al XII-lea) – cred că aceasta este opera unui singur scriitor.

Manuscrisul conține 54 de foi de pergament și a fost achiziționat de Biblioteca Națională a Țării Galilor în 1904, chiar de către fondatorul acesteia Sir John Williams. Experții cred că, pe parcursul secolului al XVI-lea, valorosul document se afla în posesia unei persoane pe nume Jasper Gryffyth. Cel mai probabil el este care a șters adnotările făcute de proprietarii anteriori ai cărții.