Un studiu revoluționar demonstrează că oamenii moderni au un bagaj genetic care are multe lucruri în comun cu Omul de Neanderthal. Mult mai mult decât se credea până acum.

Doar 7% din genomul nostru este împărțit în mod unic cu alți oameni și nu este împărtășit de alți strămoși timpurii, potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances.

„Este un procent destul de mic”, a spus Nathan Schaefer, biolog computațional al Universității din California și coautor al noii lucrări. „Acest tip de descoperire este motivul pentru care oamenii de știință se îndepărtează de la gândirea că noi oamenii suntem atât de diferiți de neanderthalieni”.

Biologia computațională, care include multe aspecte ale bio-informaticii, este știința utilizării datelor biologice pentru a dezvolta algoritmi sau modele pentru a înțelege sistemele și relațiile biologice.

Pe ce se bazează cercetarea

Cercetarea se bazează pe ADN extras din rămășițele fosile ale neanderthalienilor și denisovenilor dispăruți în urmă cu aproximativ 40.000 sau 50.000 de ani în urmă, precum și de la 279 de oameni moderni din întreaga lume.

Oamenii de știință știu deja că oamenii moderni împărtășesc ADN-ul cu neanderthalieni, dar diferiți oameni împărtășesc diferite părți ale genomului. Un obiectiv al noii cercetări a fost identificarea genelor care sunt exclusive pentru oamenii moderni.

Este o problemă statistică dificilă, iar cercetătorii „au dezvoltat un instrument valoros care ia în considerare datele lipsă din genomurile antice”, a declarat John Hawks, paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin, Madison, care nu a fost implicat în cercetare.

Doar 1,5 la sută din genomul actual este unic și proprie tuturor

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că o fracțiune chiar mai mică din genomul nostru - doar 1,5% - este atât unică pentru specia noastră, cât și împărțită tuturor oamenilor în viață în prezent. Aceste bucăți de ADN pot deține cele mai semnificative indicii cu privire la ceea ce distinge cu adevărat ființele umane moderne.

"Putem spune că acele regiuni ale genomului sunt extrem de îmbogățite pentru genele care au legătură cu dezvoltarea neuronală și funcția creierului", a declarat Richard Green, biolog computațional al Universității din California, Santa Cruz, co-autor al lucrării.

În 2010, Green a contribuit la producerea primului proiect de secvență a genomului neanderthalian. Patru ani mai târziu, geneticianul Joshua Akey a fost co-autor al unei lucrări care arată că oamenii moderni poartă câteva rămășițe de ADN neanderthalian. De atunci, oamenii de știință au continuat să rafineze tehnicile de extragere și analiză a materialului genetic din fosile.

Un studiu revoluționar

„Instrumentele mai bune ne permit să punem întrebări din ce în ce mai detaliate despre istoria și evoluția umană”, a spus Akey, care se află acum la Princeton și nu a fost implicat în noile cercetări. El a lăudat metodologia noului studiu.

Cu toate acestea, Alan Templeton, un genetician al populației de la Universitatea Washington din St Louis, a pus la îndoială presupunerea autorilor că modificările genomului uman sunt distribuite aleatoriu, mai degrabă decât grupate în jurul anumitor puncte fierbinți din genom.

Descoperirile subliniază „că suntem de fapt o specie foarte tânără”, a spus Akey. „Nu cu mult timp în urmă, am împărtășit planeta cu alte linii umane.”