Descoperire excepţională: o tăbliţă de lut babiloniană, veche de peste 3.700 de ani, poate schimba matematica

Descoperire excepţională: o tăbliţă de lut babiloniană, veche de peste 3.700 de ani, poate schimba matematica

Descoperire excepţională: o tăbliţă de lut babiloniană, veche de peste 3.700 de ani, poate schimba matematica. ''Este un exemplu rar în care lumea antică ne învaţă ceva nou''

Artefactul babilonian, vechi de peste 3.700 de ani, este cel mai vechi şi cel mai precis tabel trigonometric, sugerând că babilonienii i-au precedat pe grecii antici cu peste 1.000 de ani.

Tăbliţa, numită Plimpton 322, a fost descoperită la începutul secolului al XX-lea în sudul Irakului, dar cercetătorii nu au aflat decât acum care era scopul acestei tăbliţe, scrie Science Alert.

Acest lucru mulţumită unei echipe de la University of New South Wales (UNSW) din Australia, care a precizat că tăbliţa reprezenta o metodă de a calcula valori trigonometrice. Mai mult decât atât, metoda poate ajuta matematicienii de astăzi.

Daniel Mansfield, unul dintre cercetători, a menţionat că „studiul nostru scoate la iveală că Plimpton 322 descrie unghiurile triunghiurilor dreptunghice folosind o altfel de trigonometrie bazată pe proporţii şi nu pe unghiuri şi cercuri. Este un model matematic ce demonstrează un geniu care nu poate fi pus la îndoială”.

De asemenea, cercetătorii sugerează că tăbliţa a fost folosită de scribi pentru a realiza calcule utile pentru construcţii.

Dacă acesta este cazul, înseamnă că astronomul grec Hipparchus, care a trăit în al doilea secol î.e.n, nu este părintele trigonometriei. Savanţii datează această tăbliţă în perioada 1822-1762 î.e.n.

Ce este şi mai interesant este că metoda folosită de babilonieni este şi cea mai exactă. Motivul constă în faptul că sistemul sexagesimal are fracţii mult mai exacte ca cel zecimal, utilizat în prezent. Întrucât doar două numere pot divide numărul 10 (2 şi 10), un sistem în baza 60 are mai mulţi divizori.

Fracţii întregi înseamnă aproximări mai exacte şi matematică mai precisă, astfel cercetătorii sugerează că matematicienii de astăzi pot învăţa ceva din acesta, mai ales în domeniul graficii computerizate. „Acesta este un exemplu rar în care lumea antică ne învaţă ceva nou”, a precizat Mansfield.

 

Ne puteți urmări și pe Google News