Săptămâna trecută, la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, un preot de țară a susținut în fața savanților români o teză care i-a lăsat cu gura căscată pe toți. Parohul bisericii din Pătrăuți, preotul Gabriel Herea, a demonstrat, cu calcule științifice, că în lăcașul ctitorit de Ștefan cel Mare, acum mai bine de o jumătate de mileniu, se petrec, la date astronomice fixe, fenomene aparent paranormale, dar perfect logice.

Părintele Gabriel Dinu Herea este fiul unor informaticieni școliți în anii ’70 la Suceava și repartizați la Vaslui. A locuit în patru județe și în opt localități din Moldova Carpatică. Și-a început studiile la Vaslui și Huși, le-a continuat la Seminarul de la Vânători Neamț și le-a împlinit la Facultățile de Teologie, Filosofie și Arte Plastice și Design de la Iași. „Dacă este să vorbim despre filiații culturale și spirituale, cred că strămoșii mei pe linie maternă, vechii locuitori ai Comunei Vânători-Neamț, și-au spus cuvântul în alegerile și opțiunile mele. Acolo, între urmașii soldaților care formau cândva garnizoana Cetății Neamțului, urmași care întrețin, până astăzi, pe teritoriul comunei lor, peste 20 de biserici, am decis să urmez drumul preoției, drum care m-a dus în anul 2003 la biserica lui Ștefan cel Mare de la Pătrăuți”, se autodescrie tânărul părinte.

 

Prima biserică ctitorită de Ștefan cel Mare

Dar care este, pe scurt, istoria, povestea, bisericii în care slujește? Vorbim despre un monument înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO, monument care trebuie să fie asumat de întreaga națiune română. „Am șaisprezece ani de când sunt aici. Discutăm despre un edificiu foarte valoros, păstrat în formă originală în ultimii 532 de ani, mai exact din 1487. Este cea mai veche biserică păstrată de la Ștefan cel Mare. În ciuda unei istorii zbuciumate, monumentul deține până astăzi inclusiv pictură, la interior și la exterior”, se entuazimează tânărul preot. Este locul unde s-a fondat școala de artă modovenească, în jurul unui pictor adus de domnul Moldovei din localitatea vlahă Tricala. Pictorul se numește Gheorghe și piatra sa de mormânt e păstrată astăzi la Muzeul Național de Artă a României

 

Proiecții solare moldovenești

Ce face acest lăcaș de cult mai deosebit de alte ctitorii ale lui Ștefan cel Mare? Răspunsul vine, firesc, de la preotul moldovean: „Biserica de la Pătrăuți a intrat în atenția istoricilor de artă încă de la debutul acestei discipline în Moldova. Aici a fost identificat prototipul arhitecturii moldovenești. A fost clar pentru toți care au meditat asupra bisericilor Moldovei medievale că acestea au mai multe lucruri specifice și că aceste specificități au debutat la Pătrăuți. De aceea se vorbește des despre cea mai veche biserică de stil moldovenesc sau despre cea mai veche pictură interioară și exterioară din Moldova. Tot ceea ce s-a construit ulterior în Moldova a preluat de la Pătrăuți modelul!”, se mândrește părintele Herea. Și, continuă în același ton: „Multă vreme, s-a crezut că specificul stilului moldovenesc de arhitectură a avut doar rațiuni artistice. Astăzi însă, când știu că dimensiunile bisericii și raporturile dintre elementele arhitectonice sunt esențiale în apariția proiecțiilor solare, am curajul să afirm că stilul moldovenesc de arhitectură implementat la Pătrăuți are și rațiuni practice. Rămâne de cercetat în ce măsură proiecțiile solare există și la alte biserici din Evul Mediu moldovenesc”.

 

Religie sau știință? Sau ambele, deopotrivă?

O altă întrebare firească vine: de ce nu sunt și alte biserici, construite tot în timpul marelui domnitor moldovean, cu aceleași caracteristici? Preotul e convins că asemenea proiecții solare se vor descoperi în scurtă vreme și la alte biserici construite în secolul al XV-lea și al XVI-lea în Moldova. Speranța sa este că preoții și măicuțele care îngrijesc aceste monumente vor urmări de acum înainte drumul proiecțiilor solare prin biserici și vor fotografia atunci când vor constata că Soarele indică un punct simbolic din arhitectura sau pictura bisericii. Pe timpul lui Ștefan cel Mare nu existau fotografii... Gabriel Herea este, deopotrivă, preot dar și om de știință. Care este legătura între religie și știință? Cumva, pentru un laic simplu, sună a science-fiction... Se supără, un pic, parohul bisecicii din Pătrăuți: „E o prejudecată contemporană care demonstrează superficialitatea unora dintre comentatorii fenomenului religios. Realitatea este că știința se ocupă cu studierea fenomenului vieții pe pământ, în vreme ce evenimentul religios este chiar viața pe pământ, mai exact acea viață din care face parte și omul. Dată fiind complexitatea interacțiunii omului viu cu viața înconjurătoare, studierea religiei este una dintre cele mai complicate științe. Pământul românesc a demonstrat de mai multe ori în cultura mondială științificitatea religiei. Eu nu cred că are cineva curajul să afirme astăzi că Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae sau Moshe Idel nu sunt oameni de știință. Descoperirea proiecțiilor solare de la Pătrăuți sau textele mele de hermeneutică și de istoria artei se înscriu în linia deschisă în cultura română de cei trei corifei!”. Are noimă ce spune clericul.

Variabile, dar exacte

Nu cumva e vorba de o coincidență, de ceva obținut întâmplător? E greu de crezut că Ștefan cel Mare avea, la acea vreme, arhitecți și ingineri cu vaste cunoștiințe de astronomie.

„Preotul Gabriel Herea te bagă în calcule: „Variabilele care generează aceste proiecții sunt: înălțimea platoului pe care este construită biserica, înălțimea dealului de pe apus, înălțimea dealului de pe răsărit, poziționarea bisericii pe platou, lungimea bisericii, lățimea bisericii, înălțimea bisericii, înălțimea și lățimea portalului de intrare, lățimea portalului naosului și poziționarea ferestrelor. Când ai atâtea variabile și ies atât de multe proiecții, care se mai și leagă în serie simbolică, atunci începem să înțelegem de ce «stilul moldovenesc de arhitectură e unic», așa cum se scrie de peste 80 de ani. Au deținut știința relaționării arhitecturii cu Soarele și au dorit să o exploateze la maxim, creând o «navă cosmică» așa cum nu mai fusese construită niciodată”.

La Pătrăuți, proiecțiile se petrec în toate cele patru momente importante ale anului: Solstițiul de iarnă, Echinocțiul de primăvară, Solstițiul de vară și Echinocțiul de toamnă. Dată fiind apropierea unor importante sărbători creștine de aceste momente, proiecțiile solare dau un plus de intensitate evenimentului liturgic.

 

Ministrul Cercetării uimit de dezvăluirile preotului de la Pătrăuți

Care a fost comentariul ministrului Cercetării, Nicolae Hurduc, după ce a asistat la expozeul științific al preotului de la Pătrăuți? Dar al altor oameni de știință?

„Seminarul pe care domnul director Florin Buzatu l-a prilejuit la Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele, a adus proiecțiile solare simbolice de la Pătrăuți în fața cercetătorilor prezenți la evenimentul din 18 ianuarie. Afirmarea și confirmarea unei activități științifice cu rezultate atât de spectaculoase în Moldova medievală a declanșat în rândul cercetătorilor prezenți emoție. Cu toții au fost conștienți de faptul că proiecțiile solare sunt rodul unui exercițiu geometric și astronomic diferit de metodele utilizate astăzi. Prezent la eveniment, domnul ministru al cercetării Nicolae Hurduc a exclus orice întâmplare în construcția bisericii și a afirmat mirarea privitor la metoda medievală de construcție, metodă ce, în mod evident, nu a beneficiat de simulări computerizate ale proiectului”, a explicat preotul.

Ministrul Cercetării a rămas cu gura căscată

De 15 ani, parohul bisericii Pătrăuţi din Bucovina studiază, de unul singur, modul în care razele soarelui se proiectează prin ferestrele lăcaşului de cult, ctitorit de Ştefan cel Mare. Concluziile la care a ajuns i-au impresionat pe oamenii de ştiinţă. A ascultat cu uimire argumentele lui chiar şi ministrul Cercetării. Cum a remarcat preotul, prima oară, straniile mișcări ale razelor peste pereții împodobiți cu icoane?

Părintele Gabriel Herea se bucură mult de mingea ridicată la fileu: „Slujba de dimineață a duminicii are un moment în care preotul deschide Evanghelia pe latura de nord a Sfintei Mese, pentru a citi un text despre Învierea lui Hristos. Nu ți-e deloc ușor să constați că în acel moment, Soarele de pe cer își aruncă lumina sa în cartea deschisă. Dar biserica de la Pătrăuți nu s-a limitat la o singură atenționare: în anii 2003, 2004 și 2005 am avut ocazia să constat că la un moment dat lumina care intră în altar de pe fereastra altarului ajunge să lumineze proscomidiarul. Când am văzut acestea, am început să mă întreb dacă nu cumva, proiecțiile solare au o logică ce s-ar putea asocia cu simbolistica evenimentului liturgic”. Din acel moment a pus întrebări și a căutat răspunsuri în lumea oamenilor de știință. Răbdarea a dat roade bune. Anumite proiecții solare pe care le credea simbolice au fost infirmate de oamenii care au fost interesați să se implice, dar foarte multe proiecții simbolice noi au ieșit la iveală.

 

„Prejudecățile nu vor aduce descoperiri noi”

Să explicăm, un pic, pentru cineva care n-a trecut pragul bisericii cu hramul „Sfânta Cruce”, ce, cum și când se petrece în interiorul ei? De ce, crede preotul care este și om de știință, din 1487 până astăzi, nimeni nu a consemnat în vreun fel fenomenul de la Pătrăuți? Părintele Gabriel Herea spune că a observat, în repetate rânduri, o anumită inerție inclusiv în rândul cercetătorilor, care împiedică descoperirea unor lucruri noi. Multă lume e convinsă că toate s-au descoperit, că nu mai există surprize de aflat. „Pe de altă parte, concepția oamenilor simpli este că lumea, în vechime, «era proastă». Prin urmare, o asemenea tehnicitate într-o biserică medievală este de necrezut. Cei ce pornesc la drum cu asemenea prejudecăți nu vor face niciodată descoperiri noi. Și din păcate, mulți oameni își asumă această stare”, spune lucid, preotul din Pătrăuți.

Construcții similare există în Egipt, Italia, Grecia și America de sud

Unde în lume mai există asemenea construcții? Că e greu de crezut că vom descoperi în afara Moldovei ceva asemănător cu proiecțiile de la Pătrăuți, unde avem peste zece proiecții, unite către două, trei sau patru în succesiuni de imagini simbolice. Părintele intră în detalii tehnice: „Punctual, însă, câte o proiecție sau două au fost descoperite în diverse părți ale lumii. Una dintre cele mai vechi proiecții cunoscute se petrece în templul egiptean de la Abu Simbel, templu construit între anii 1264 și 1244 înainte de Hristos. Acolo, în sudul Egiptului, Soarele traversează în 22 octombrie și 22 februarie întreaga lungime a templului până în ultima încăpere, așa cum vedem la Pătrăuți de echinocții. Proiecții publicate mai există în Catedrala Santa Maria del Fiore din Florența, în Baptisteriul din Parma, în Biserica Mântuitorului din Novgorod, în Muntele Athos și Grecia dar și în bisericile coloniale ale Americii centrale și de sud”.

 

Obiectiv ignorat de autorități

Cu toate că descoperirea părintelui Herea este epocală, autoritățile locale din Suceava n-au inclus-o pe vreun traseu turistic. De ce? Chiar, se organizează, la nivel de agenții de turism sau la inițiativa BOR, pelerinaje la această biserică atât de deosebită? „Avem de-a face, din nou, cu o prejudecată ce s-a născut în vremuri demult apuse, când traseele turistice erau hotărâte de autorități politice și când Pătrăuțiul era exclus de la vizitare pentru că nu se dorea promovarea situației confesionale a comunei. Astăzi, pe teritoriul geografic al Parohiei Pătrăuți II mai sunt opt la sută creștini ortodocși! Dar trebuie afirmat clar că traseele turistice sunt generate de piață și de raportul cerere-ofertă. Nici BOR-ul și nici administrația publică nu au autoritate în a hotărî drumul turiștilor”, se supără, ușor, parohul din prima bisercă ctitorită de Ștefan cel Mare.

 

Parcursul luminii și „mâna lui Hristos”

Și când sunt cele mai potrivite perioade pentru a observa parcursul razelor de soare pe pereții bisericii și cât timp durează o „vizionare” completă? Preotul se destinde și explică, la fel ca un ghid turistic: „În preajma Solstițiului de iarnă, între 12 decembrie și 18 ianuarie, între orele 10:26 și 14:30, în zilele senine, poate fi urmărit parcursul proiecției solare, de pe Icoana Coborârii la iad – punctul cel mai de jos al Întrupării, Steaua magilor, Icoana Sfântului Auxenție - 13 decembrie, Solstițiul de iarnă în anul 1487 și până în Proscomidiar – simbol al Peșterii Betleemului. În preajma Solstițiului de vară, între 12 iunie și 18 iulie, între orele 6:16 și 8:36, proiecția Soarelui leagă simbolic Tabloul Votiv, implicit pe Ioan Ștefan cel Mare de Sfânta Masă. Astfel, proiecția semnifică drumului lui Ștefan în mormântul lui Hristos. La aproape două ore după ce proiecția atinge, între 11:00 și 11:11, chipul lui Adam, mâna lui Hristos care scoate pe Adam – și printr-ânsul pe Ștefan, din iad și se stinge pe cartea aflată în mâna stângă a lui Hristos. Avem astfel, un parcurs al luminii care ne vorbește despre „moartea și Învierea alături de Hristos” adică despre esența misterului liturgic creștin”. La echinocții, după ora 17:30, poate fi urmărit cum Soarele își trimite lumina sa prin trei rânduri de uși până pe Sfânta Masă.

 

O poartă spre Cer

O ultimă întrebare. Se poate compara sfântul lăcaș de la Pătrăuți cu o „navă cosmică” sau ar fi o exagerare? Părintele Gabriel Herea vorbește ca din Biblie: „Orice biserică creștinortodoxă este o poartă între Pământ și Cer, o navă cosmică ce poartă pe credincioși dinspre cosmosul vizibil spre cel spiritual. În cazul bisericii de la Pătrăuți, am putea spune că razele Soarelui intensifică evenimentul simbolic ce susține teoretic evenimentul liturgic al deschiderii porților dinspre pământ spre Cer”.