Oamenii de știință americani au observat că metalul care se fisurează are o capacitate de a se regenera, fără nicio intervenție umană. Această descoperire răstoarnă astfel teorii științifice fundamentale.

Cunoscuta revistă de știință și tehnică Nature a publicat un studiu al unor oameni de știință, specializați în analiza metalelor, care are concluzii importante.

Echipa de cercetători de la Sandia National Laboratories și Texas A&M University a ajuns la concluzia că metalul are o capacitate proprie de a se ”repara” de unul singur.

”A fost absolut uimitor să observăm acest lucru la prima mână. Ceea ce am confirmat este faptul că metalele au propria lor capacitate intrinsecă, naturală, de a se autovindeca, cel puțin în cazul deteriorării prin oboseală la scară nanometrică”, a declarat Brad Boyce, cercetător în domeniul materialelor de la Sandia.

Orice metal se va putea ”repara” singur

Specialiștii mai susțin că în acest domeniu, orice fisură va duce în timp la un fenomen de ”oboseală” a metalului, care în cele din urmă va ceda și se va rupe.

Din acest punct de vedere, studiul publicat de Nature este foarte important, deoarece dacă se va stabili cert că metalul are puterea de a ”repara” de unul singur, toate teoriile cunoscute până în prezent nu ar mai avea nicio valoare.

Echipa de specialiști americani a observat o fisura, care, ulterior, a dispărut, ipoteza fiind că metalul are puterea de a se regenera.

”De la îmbinările de lipit din dispozitivele noastre electronice, la motoarele vehiculelor și până la podurile pe care le traversăm, aceste structuri cedează adesea în mod imprevizibil din cauza încărcării ciclice care duce la inițierea fisurilor și, în cele din urmă, la fracturi. Atunci când acestea cedează, trebuie să ne confruntăm cu costuri de înlocuire, timp pierdut și, în unele cazuri, chiar cu răniri sau pierderi de vieți omenești. Impactul economic al acestor defecțiuni se măsoară în sute de miliarde de dolari în fiecare an pentru SUA”, a mai spus Boyce, pentru un site de specialitate.

Observații nanometrice

La Sandia National Laboratories din Albuquerque sunt derulate cele mai important studii pe plan mondial, în domeniul metalelor, dar și ale altor materiale compozite, ale căror proprietăți sunt studiate intens.

Un alt om de știință care a participat la studiul publicat de revista Nature este Khalid Hattar, considerat un adevărat pioner în acest domeniu de activitate.

Khalid stăpânește microscopia electronică cu transmisie in situ, ceea ce îi permite să efectueze unele experimente extreme care necesită o varietate de tehnici. Orice informație despre proprietățile materialelor care poate fi obținută, există cu siguranță un experiment TEM in situ care poate fi proiectat pentru a o găsi.

”A vedea înseamnă a crede. Avantajul este că poți vedea ce se întâmplă cu adevărat în interiorul materialului cu o rezoluție nanometrică. De multe ori nu este ceea ce te-ai aștepta. Când te duci să îl folosești în lumea reală, s-ar putea să nu facă ceea ce te aștepți. Poate că este ceva mai complicat sau ceva chiar mai frumos, iar asta este foarte frumos să poți urmări aceste dinamici în timp real - și apoi să oferi feedback modelelor și să știi ce se întâmplă și cum dinamica este diferită și cum putem obține o mai bună înțelegere a acesteia”, a explicat cercetătorul.