Patronii italieni au inceput sa ocoleasca "oboarele", un fel de piete de unde, pana de curand, racolau muncitori romani.

Decretul-lege de expulzare a cetatenilor comunitari, care imparte lumea politica italiana in doua, a distrus si imaginea romanilor care muncesc in Roma, capitala Italiei. Deseori, muncitorii nostri de pe santiere sunt strigati „romani” de catre colegii sau sefii italieni, fara sa mai fie chemati pe nume, in timp ce unii parinti sunt speriati sa-si mai trimita copiii la scoala in aceste zile pentru a evita eventualele atacuri rasiste asupra elevilor.

De suferit au si cei care merg in fiecare dimineata in vestitele „depozite”, locurile de intalnire a muncitorilor, majoritari romani, situate langa hale unde se vand materiale de constructii. De aici erau racolati de patronii italieni, care veneau dupa materiale: acum nu-i mai vrea nimeni, dimpotriva, sunt certati ca ocupa trotuarul.

Romani ieftini, cu ziua

Cei care au mers ieri la „depozit” ca sa-si caute de lucru cu ziua au stat ore in sir in asteptarea unui patron care sa mai aiba incredere sa culeaga romani de pe strada. O marca ce nu prea se mai vinde zilele acestea in Peninsula. Sau nu la preturi foarte mari. Priviti mai rau decat imigrantii de culoare, decat albanezii si bulgarii, cu care lucreaza cot la cot in constructii, conationalii nostri prefera sa fie acum Giovanni, si nu Ion. Ei asteapta cu mare interes vizita de astazi la Roma a premierului Calin Popescu-Tariceanu si spera ca, pana atunci, carabinierii sa fie de treaba si, inainte de a le semna biletul spre casa, sa se uite la palmele lor batatorite de munca.

In tot acest timp, politistii si prefectii au puterea in mainile lor. Ei pot trimite acasa orice cetatean, fie el si european, care nu poate demonstra ca are, in acte, veniturile necesare pentru a se intretine si o resedinta.

Primele expulzari, teama de „acasa” Nicolae din Focsani trage din tigara printre dintii crapati din fata, face un pas inainte si unul inapoi pe langa masina parcata la „depozitul” de pe strada Palmino Togliati, din Roma. Are in jur de 50 de ani, doi baieti mari, care lucreaza cu acte in capitala Italiei, si o sotie in tara la care presimte ca va reveni repede. A ajuns sa caute de lucru cu ziua in strada, la „depozit”, din cauza decretului.

„Lucrez cu acte la un albanez, dar mi-a zis sa nu mai vin cateva zile, sa stau acasa. Cred ca ii e frica de controale, poate nu are toate actele in regula”, spune barbatul, care este in Italia din 1997. Pe langa el, la „depozit”, grupuri de imigranti, mai degraba fara acte, care se apropie ca la urs cand aud vorbindu-se romaneste. „Buboiul a inceput sa creasca de la 1 ianuarie, cand presa italiana scria despre infractiunile pe care le fac romanii. Dar acum s-a spart si a inceput sa curga”, adauga omul, referindu-se la primele expulzari.

Visul de 1.000 de dolari

Nu ii este frica de politie, desi stie ca nu poate demonstra ca are acte in regula. Ii este mai mult ciuda ca el a tras mult pana a ajuns sa-si implineasca visul si sa ajunga in Italia. Si-a vandut masina in tara, in 1997, a mai pus un ban deoparte si cu 1.000 si ceva de dolari a platit la o firma din Bucuresti, care l-a dus la Roma. Si dupa atatia ani de munca, mai bine sau mai prost platita, a ajuns sa stea pe marginea drumului, sa se uite italienii in scarba la el si sa-i ofere mai putin de 50 de euro pentru o zi de truda.

„Nu merg pentru mai putin de 70-80. Munceam de obicei pentru 100-150 de euro pe zi”. Si toate astea, dupa cum spune Nicolae, numai din cauza infractorilor care au dat 70 de euro, drumul pana in Italia, care dorm cu sobolanii si care nu ies la lumina sa-i vada carabinierii, in schimb ii fura si pe romani.

In Romania, pentru 500 de euro

Nicolae nu vrea contract, vrea sa vada banii, ca si colegul lui Cristi, care s-ar intoarce in Romania daca i-ar da Tariceanu 500 de euro sa treaca de iarna. „Sa am bani de faina pentru paine si tuica”, spune Cristi, care munceste la negru de patru ani, de cand a ajuns in „Cizma”. El spune ca nu a insistat niciodata la patron sa-i faca un contract, dar ca nici italianul nu s-a aratat dispus sa plateasca taxele pentru el.

E deja trecut de pranz, in jur de 30 de persoane la „depozit”, care dau nervoase din picioare, care lasa in urma lor mucuri de tigari, hartii si cuvinte romanesti nerostite. Stau in drum de cateva ore bune, de cand soarele abia mijise pe cer, si doar doi patroni au aruncat priviri catre ei. Un italian care a parcat langa ei a inceput sa-i apostrofeze ca ocupa trotuarul. Alti romani nici nu au mai iesit sa caute de lucru, de frica sa nu-i gaseasca politistii inaintea sefilor din constructii.  

STATISTICI

Jumatate legali, ceilalti fara acte Conform datelor oficiale, prezentate la sfarsitul lunii octombrie de catre Caritas-Migrantes, in jur de 600.000 de romani muncesc in Italia. Cifrele neoficiale arata insa ca sunt in jur de 1.500.000 de cetateni romani care stau in diverse orase italiene, dupa cum spun reprezentantii Asociatiei Romanilor din Italia.

Peste jumatate dintre cei care sunt in Peninsula locuiesc cu familia, formata majoritar din doi parinti si un copil. Numai 30% dintre cei din Italia sunt singuri, pe cont propriu. Si doar 10% dintre romanii consemnati oficial sunt considerati integrati in societatea italiana.

Conationalii nostri locuiesc in circa 300.000 de case, proprietate personala sau inchiriate. 

Franco Frattini: „Cred ca nici romanii nu-si doresc infractori pe strazile lor” Comisarul european pentru justitie si libertati civile, Franco Frattini, a declarat ieri ca, in opinia sa, nu exista niciun fel de criza a relatiilor italiano-romane.

„Eu nu vad niciun fel de criza, dar exista un anumit numar de infractori de nationalitate romana. Asa cum exista si infractori italieni, francezi sau britanici”, a declarat Frattini. Comisarul a mentionat ca o colaborare mai stransa intre autoritatile din cele doua state ar fi utila ambelor parti.

In ceea ce priveste decretul italian care permite expulzarea imigrantilor din Italia daca reprezinta o amenintare pentru ordinea publica, Frattini considera ca legea este o prima forma de implementare a directivei europene privind posibilitatea de expulzare din statele membre a cetatenilor din state membre care au comis infractiuni.

„Decretul face referire la persoane care au comis infractiuni si care sunt periculoase pentru ordinea publica in Italia. (...) Expulzarile colective nu sunt posibile, conform legislatiei europene”, a mai precizat Frattini.

Critic cunoscut al politicii actualului premier Romano Prodi, de aceasta data vicepresedintele Comisiei Europene nu l-a mai invinovatit pe seful guvernului, ci a cautat in trecut explicatii pentru situatia tensionata la care s-a ajuns in Italia: „Probabil, situatia de acum este o consecinta a tolerantei din trecut fata de infractori. Colaborarea intre autoritatile celor doua tari este cruciala pentru ca doar Bucurestiul stie care este cazierul fiecarei persoane”. (Ana Jitarita, din Bruxelles)

VIZITA IN ITALIA Tariceanu negociaza soarta romanilor plecati la munca Premierul Calin Popescu-Tariceanu merge astazi la Roma si ii va cere astazi omologului sau italian Romano Prodi sa sprijine planul de masuri gandit de guvernul de la Bucuresti pentru a-i „proteja pe romanii plecati la munca in Italia de actiuni xenofobe indreptate impotriva lor”.

In cadrul vizitei, Tariceanu va solicita autoritatilor italiene sa-i puna la dispozitie copii ale dosarelor de expulzare ale romanilor, insotite de motivatii, si sa-i informeze pe atasatii diplomatici cu 24 de ore inaintea punerii in practica a deciziilor. Planul de masuri care ii va fi comunicat premierului italian mai prevede suplimentarea cu pana la 30 de persoane a numarului de ofiteri de politie detasati la Roma. Tariceanu va fi insotit in Italia de ministrul internelor, Cristian David, si de presedintele Agentiei Nationale pentru Rromi, Gruia Bumbu.

Ziarul italian „Corriere della Sera” a publicat ieri un interviu cu premierul Calin Popescu-Tariceanu. Primul-ministru s-a declarat dezamagit de Walter Veltroni, primarul Romei. El a argumentat ca edilul a folosit drept pretext crima oribila comisa de o persoana care face parte dintr-un mic grup si a extins responsabilitatea la un intreg popor. 

Criza romanilor din strainatate si, in special, din Italia a fost pusa de presedintele Traian Basescu pe seama „lipsei de interes a institutiilor statului roman” fata de acestia. Invitat la o Editie Speciala, luni seara, la TVR, Basescu a anuntat ca dupa situatia creata intentioneaza sa cheme acasa „foarte multi ambasadori care nu si-au inteles menirea”. (Mihaela Dinca, Anca Simina)