Guvernul olandez a dat publicității un studiu care arată câți oameni vor să-și sfârșească viețile. Un partid s-a oferit să ofere pilule de sinucidere pentru bătrâini.
Pe vremea comunismului circula un banc în care un dictator african, venit în vizită la București, făcea schimb de experiență cu Ceaușescu: „Frig, întuneric, foamete, închisori, și românii tot rezistă... Cu cianură ai încercat?”
Un studiu realizat de Ministerul Sănătății din Olanda arată că un număr de persoane de peste 55 de ani, deși au o stare de sănătate bună, „manifestă o puternică și activă dorință de a muri”.
Potrivit cercetării, citate de LifeSiteNews, 0,18% dintre olandezii cu vârste de peste 55 de ani doresc să moară. În total, numărul lor atinge 10.000.
Ministrul Sănătății, Hugo de Jonge, membru al partidului Uniunea Creștină, consideră că în loc să prescrie medicamente letale, guvernul ar trebui să „încerce să redea gustul de viață” concetățenilor săi.
Și oficialul a adăugat:
„Nu există nici o îndoială că rezultatele arată că este vorba de o miză socială majoră, atât pentru guvern cât și pentru societate. Acest grup de persoane care își doresc moartea este serios și raportul arată necesitatea de a acționa.”
Chestiunea eutanasiei dezbină guvernul coaliției aflate la putere, alcătuită din creștin-democrați și partide de stânga.
Cu 49 de ani în urmă, profesorul de drept, judecător la Curtea Supremă a Olandei, Huib Drion, pleda în favoarea acordării cetățenilor a dreptului de a-și pune capăt zilelor, odată ce au atins vârsta de 79 de ani, asigurându-le și mijloacele necesare pentru a o face, respectiv o capsulă cu otravă.
Drion nu a gustat din farmecul otrăvii și a murit în somn, în patul său, în 2004, la vârsta de 86 de ani. Dar ideea lui a continuat să trăiască. Cartea sa, Het Zelfgewilde Einde Van Oudere Mensen (Sfârșitul auto-dorit pentru persoanele vârstnice), a fost unul dintre argumentele puternice care au dus la legalizarea sinuciderii asistate.
Sinuciderea asistată este legală în Olanda din 2002, în anumite condiții. În general, medicii oferă un ser intravenos urmat de un medicament care împiedică respirația.
În 2002, imediat după legalizare, au avut loc 1882 de cazuri de sinucidere asistată.
Cinci ani mai târziu, condițiile în care este autorizată sinuciderea asistată au fost extinse, ceea ce face ca peste 7000 de persoane să fie ucise anual de sistemul de sănătate olandez. Aceasta înseamnă 20 de persoane pe zi.
În prezent, Olanda permite eutanasia atunci când suferința pacienților este considerată de nesuportat și nu există perspective de amelioare, cu condiția ca decizia morții să fie voluntară.
Cu toate acestea, medicilor li se permite să ucidă copii mai mici de 12 ani, cărora li s-a pus un diagnostic de suferință incontrolabilă și insuportabilă, cu consimțământul părinților.
În politică, partidul de stânga D66 face în prezent presiuni pentru ca persoanelor în vârstă să li se dea o pilulă cu otravă.
D66 este membru al actualei coaliții majoritare de guvernământ din Olanda. O purtătoare de cuvânt a declarat că guvernul este prea lent în oferirea celor mai bune mijloace de a pune capăt vieții omenești.
Pia Dijkstra, de la D66, a declarat joi, 6 februarie, că va propune un proiect de lege privind „viața terminată” în această lună. Acesta ar urma să permită vârstnicilor de peste 75 de ani, FĂRĂ condiții de sănătate insuportabile, să ceară eutanasia.
Pe rețelele sociale, Dijkstra a scris că există „o largă susținere pentru ca oamenii să-și asigure un sfârșit demn propriilor vieți”.
Potrivit DutchNews.nl., deputata Carla Dik-Faber, membră a Uniunii Creștine, a afirmat că partidul său se opune vehement proiectului.
„Crearea unei pilule disponibile pentru sinucideri ar fi cel mai cinic răspuns pentru oamenii care își doresc moartea”, a spus ea. „Înseamnă că am renunța, în loc să ne dorim să-i ajutăm.”
Într-o declarație pentru ziarul spaniol ABC, Dik-Faber a avertizat că, odată ce sinuciderea asistată va fi disponibilă pe scară largă, numeroase persoane în vârstă vor fi încurajate să-și pună capăt vieții.
„Persoanele vârstnice se pot simți inutile într-o societate care nu îi prețuiește bătrânețea. Este adevărat că există oameni care se simt singuri, și alții care pot avea o viață suferindă, iar acest lucruri nu sunt ușor de depășit, dar guvernul și societatea ar trebui să-și asume responsabilitatea. Nu ne dorim consultanți pentru moarte, ci pentru viață. Pentru noi, toate viețile sunt prețioase.”
Dik-Faber a declarat pentru ABC că proiectul de lege le-ar permite așa-zișilor „consilieri pentru sfârșirea vieții” să administreze medicamente letale, în locul medicilor, așa cum cere în prezent legea.
Politiciana a afirmat că aceasta „nu este o problemă individuală, ci afectează întreaga societate”.
Chiar dacă parlamentarii Uniunii Creștine nu vor vota proiectul de lege al D66, acesta poate fi aprobat cu voturile celorlalte partide de stânga.