Delta Capitalei a primit statut de arie protejată, după doi ani de tegiversări

Delta Capitalei a primit statut de arie protejată, după doi ani de tegiversări

Consilierii municipali au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care vizează atribuirea statutului de arie naturală protejată Parcului Văcăreşti. Zona este plină de gunoaie, iar mai multe persoane și-au amenajat locuințe improvizate în zonă. Pot fi văzute chiar și căruțe cu cai în zonă. Edilii spun că va urma salubrizarea zonei și evacuarea persoanelor care ocupă ilegal zona.

"Proiectul de hotărâre privind avizarea suprafeţei administrative ce urmează să facă parte din aria naturală protejată Parcul Natural Văcăreşti are ca scop reglementarea zonei ca arie naturală protejată în vederea instituirii prin hotărâre de Guvern a regimului de arie naturală protejată de interes naţional Parcul Natural Văcăreşti'', relevă proiectul.

Potrivit acestuia, întrucât în prezent zona Lacului Văcăreşti se confruntă cu intervenţii antropice care pot afecta biodiversitatea şi pot degrada ireversibil capitalul natural, se impune atribuirea statutului de arie naturală protejată care asigură atât conservarea habitatelor şi speciilor naturale importante sub aspect floristic, faunistic, cât şi la menţinerea caracterului peisagistic şi recreativ.

„Zona naturală situată pe arealul Lacului Văcăreşti cu o suprafaţă de 183 de hectare pe teritoriul sectorului 4 cuprinsă între Calea Văcăreşti, Şoseaua Olteniţei, Şoseaua Vitan-Bârzeşti şi Splaiul Dâmboviţei a favorizat apariţia unui ecosistem natural specific unei delte cu o vegetaţie cuprinzând sute de specii de plante şi o bogată diversitate avifaunistică”, menţionează proiectul.

Ne puteți urmări și pe Google News

Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, a emis un aviz favorabil de încadrare a Parcului Natural Văcăreşti în categoria de arie naturală protejată tip „parc natural”.

Dezvoltarea zonei Văcăreşti reprezintă unul dintre obiectivele cuprinse în Conceptul strategic Bucureşti 2035, zonă cu potenţial natural la nivelul modelelor de referinţă din capitale europene, precum Londra, cu peste 40 de arii protejate, având suprafeţe cuprinse între 0,8 şi 955 ha sau Praga - cu 88 de arii naturale protejate totalizând 2.200 ha, mai relevă sursa citată.

„Nu e clarificată natura juridică a terenurilor. Intrarea pe un acord de cooperare ne creează numai dificultăţi ca şi în cazul Constanda”, a declarat consilierul municipal Doru Giugula. Directorul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Capitalei, Oana Grigore, a menţionat că după avizarea suprafeţei care va fi declarată arie naturală protejată se vor stabili mai multe perimetre.

„Vor fi mai multe zone, inclusiv cea tampon, zona de dezvoltare durabilă, unde se vor putea face şi construcţii pentru promovarea turismului, agrementului, educaţiei, ştiinţei şi atunci se va lua în calcul şi deversorul şi în funcţie de acesta se va face şi zonificarea ariei naturale protejate. Din punct de vedere juridic situaţia trebuie să fie reglementată de Ministerul Mediului în paralel cu obţinerea celorlalte avize. În momentul în care documentaţia e completă se supune aprobării Guvernului pentru a fi declarată arie naturală protejată”, a adăugat Grigore.

De aproape un an are aviz de arie naturală protejată

Documentaţia şi studiul de fundamentare ştiinţifică privind transformarea Deltei Văcăreşti în arie natură protejată a primit avizul Comisiei de Monumente a Academiei Române în iunie 2013. Zona, care astăzi este plină de gunoaie și unde sunt zeci de păsări rare, ar putea fi salvată.

Pe 5 iunie 2012 ministrul mediului de la acea vreme declara că la Lacul Văcărești au fost identificate peste 90 de specii de păsări rare și că zona va fi declarată arie naturală protejată. De atunci a trecut un an, iar zona este tot în paragină . Astăzi, ministrul Mediului a anunțat că Academia Română și-a dat avizul pentru protejarea zonei.

  1. „În luna iunie a anului trecut, Ministerul Mediului, împreună cu Naţional Geografic şi Coaliţia pentru Mediu au iniţiat demersurile de a desemna această zonă (Delta Văcăreşti, n.r.) arie naturală protejată, conform prevederilor legale în vigoare. În acest sens, a fost iniţiată o comisie de specialişti formată din academicieni, profesori universitari, experţi în domeniu etc, care au început să lucreze la elaborarea unui studiu ştiinţific, în vederea demonstrării importanţei acestei zone, pentru ca ea să poată primi statutul de arie protejată conform reglementărilor legale. Toată documentaţia necesară, împreună cu studiul de fundamentare ştiinţifică, a parcurs mare parte din etapele prevăzute în lege, deponentul lor fiind Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta. Acum, vă anunţ în premieră că ieri (3 iunie 2013, n.r.) documentaţia a primit avizul Comisiei de Monumente a Academiei Romane, urmând ca aceasta să ajungă la Primăria Sectorului 4 şi apoi la noi la minister”, a declarat ministrul Mediului pentru Agerpres. La sfârşitul lunii octombrie 2012, ministerul de resort anunţa că întocmeşte un studiu de fundamentare necesar desemnării zonei Lacului Văcăreşti din Bucureşti ca arie protejată.

În iunie a anului 2012, de Ziua Mondială a Mediului, ministrul Rovana Plumb afirma că zona Lacului Văcăreşti din Capitală ar putea deveni arie naturală urbană protejată, iar Hotărârea de Guvern care va reglementa acest lucru urma să fie finalizată în maximum patru luni. Potrivit oficialului, au fost identificate surse de finanţare atât prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa 4 Biodiversitate, cât şi prin alocările bugetare în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru transformarea Lacului Văcăreşti în zonă de arie naturală protejată urbană. Ecologizarea zonei aduce beneficii majore populaţiei locale şi biodiversităţii dezvoltate spontan, care cuprinde, conform observaţiilor efectuate de specialişti, numeroase specii de păsări, peşti, mamifere, amfibieni, dintre care unele protejate.

Lacul Văcăreşti este cunoscut în România drept „Delta dintre blocuri” ca urmare a asemănărilor cu delta fluviului Dunărea. La suprafaţa celor aproape 200 de hectare de vegetaţie şi zone mlăştinoase, alimentate de ape subterane, trăiesc într-un ecosistem stabil diferite tipuri de peşti, raţe sălbatice, lebede, şopârle, sau pescăruşi.