Delictul de opinie la apogeu: nu eşti de acord cu ce spune Putin despre Crimeea atunci eşti extremist, fascist, nazist | PULSUL PLANETEI

Legile ce condamnă delictul de opinie au atins apogeul în Federaţia Rusă.

 Astfel, după oprobiul public asupra oricui nu e de acord cu Preşedintele Putin şi poziţia oficială a Rusiei, a intervenit şi momentul în care sancţiunile ajung penale. Principalele preocupări vizau până de curând „negarea rolului Rusiei în Războiul al Doilea Mondial”, interpretate ca şi tentative de schimbare a istoriei, la acest capitol fiind sancţionate toate istoriile naţionale post-Război Rece ale statelor foste socialiste şi mai ales ale statelor foste sovietice. Mai nou, sancţiunea a fost introdusă la nivel penal pentru respingerea sau introducerea de dubii privind anexarea Crimeii.

Astfel, negarea referendumului din Crimeea şi alipirii legale la Rusia a peninsulei ce aparţine Ucrainei este considerat un gest extremist, fascist, nazist. Şeful Comitetului Rus de Investigare al Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse, Alexander Bastrykin, a declarat citat de agenţia de ştiri TASS, că negarea rezultatelor unui referendum naţional, inclusiv al referendumului care a dus la alipirea Crimeii la Rusia, este interpretabilă drept activitate extremistă.

Potrivit lui Bastrykin „există încercări de a forma sentimente anti-ruse” în Crimeea „şi de a pune sub semnul întrebării, prin falsificarea informaţiilor şi a faptelor istorice şi prin distorsionarea interpretării evenimentelor recente, rezultatele referendumului de reunificare a Crimeiii cu Federaţia Rusia” a mai scris TASS.

Cartea de identitate, pe telefonul mobil. Un nou proiect al Guvernului

Cea mai mare frică a lui Ceaușescu. Cum a ajuns să preia puterea totală

Deja Mejlisul tătarilor crîmleni, parlamentul local al tătarilor din Crimeea, a fost interzis de către autorităţile de ocupaţie ruse şi declarat organizaţie extremistă. Deşi au făcut recurs în justiţie la Moscova, tătarii, populaţie băştinaşă în Crimeea, deportaţi în Siberia, Uzbekistan şi în Ural în perioada sovietică şi reveniţi în patria lor în perioada independenţei Ucrainei, nu par a avea şanse să-şi apere poziţiile.

Dealtfel, Ucraina a condamnat îndepărtarea din Crimeea a Mejlisului dar şi declararea persona non grata a liderului tătarilor crâmpleni, Rifat Ciobarov. Practic pentru tătari este a doua deportare simbolică de care au parte din Crimeea, fiind interzişi la ei acasă, odată ce teritoriul a fost preluat de către Rusia prin anexare. Modificarea ilegală de frontiere s-a făcut după un simulacru de referendum în bătaia puştii, necontrolat de nimeni, după ocuparea Crimeei de către „omuleţii verzi”, trupele speciale ale lui Vladimir Putin, recunoscute ca atare într- un interviu la un an de la ocuparea Crimeii.

Pericolul delictului de opinie este extrem de important la nivelul Federaţiei Ruse. Existenţa acestei ameninţări - mai întâi cu oprobiul moral, apoi cu atacurile imunde, ulterior chiar cu condamnarea la rând cu extremiştii de orice fel, cu fasciştii şi naziştii, termenii cei mai duri utilizaţi pentru stigmatizarea duşmanilor lui Vladimir Putin – determină autocenzură, ulterior chiar frica de a discuta tot mai multe teme în alt mod decât o predică propaganda oficială, chiar dacă e vorba despre ruşi simpli care ar putea avea o altă opinie, nu neapărat de ziarişti sau reprezentanţi civici care se exprimă în spaţiul public. „Verticala puterii adusă la apogeu”.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.