Deficitul balanței comerciale, cu 10 miliarde de euro mai mare. Consumul încetinește, importurile depășesc exporturile

Sursa foto: Razvan Valcaneantu/EEC

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a ajuns la 31 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2022, în creştere cu 45,2% (+9,654 miliarde de euro faţă de valoarea înregistrată în acelaşi interval din 2021, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit INS, în noiembrie 2022, exporturile FOB s-au ridicat la 8,426 miliarde de euro, iar importurile CIF la 11,015 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit de 2,589 miliarde de euro. Comparativ cu luna noiembrie 2021, exporturile din noiembrie 2022 au crescut cu 18,8%, în timp ce importurile au crescut cu 19,3%.

În primele 11 luni ale anului precedent, exporturile FOB au atins valoarea de 85,261 miliarde de euro (+25,1% față de aceeași perioadă a anului 2021), iar importurile CIF au ajuns la 116,262 miliarde de euro (+29,9%). Conform datelor oficiale, în intervalul analizat, ponderile importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (41,7% la export și 32,7% la import) și alte produse manufacturate (30% la export și 28,6% la import).

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri înregistrate între 1 ianuarie și 30 noiembrie 2022 a fost de 61,886 miliarde de euro pentru expedieri și de 82,150 miliarde de euro pentru importuri, reprezentând 72,6% din totalul exporturilor și 70,7% din totalul importurilor. De asemenea, valoarea schimburilor comerciale de bunuri extra-UE27 a fost de 23,375 miliarde de euro pentru exporturi și de 34,112 miliarde de euro pentru importuri, echivalentul a 27,4% din totalul exporturilor și 29,3% din totalul importurilor.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

Importurile au depășit exporturile

Importurile României continuă să crească mult mai accelerat decât exporturile sale, ceea ce demonstrează o cerere internă în creștere pe care producția locală nu o poate susține. În același timp, însă, consumul privat încetinește, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) privind cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul. În mod normal, atunci când consumul scade sau încetinește, importurile trebuie, de asemenea, să încetinească. De ce nu se corelează cele două seturi de statistici?

„Cred că trebuie să ne uităm şi la faptul că avem un influx de capital sub formă de investiţii şi împrumuturi care este semnificativ. Acum câteva zile Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 4 miliarde de euro pe pieţele externe şi în 2022 am avut cele mai mari intrări de investiţii străine directe”, a spus Aurelian Dochia, analist financiar, potrivit Ziarul Financiar.

El a mai adăugat că „banii care intră în ţară nu pot fi absorbiţi de producţia locală instantaneu şi atunci o parte din ei se duc către import. Important ar fi ca cea mai mare parte din ei să meargă către investiţii, nu către bunuri de consum”