Românii consumă anual undeva la 9 milioane de porci, din care 7 milioane vin din import, 6 milioane sub formă de carcasă iar 1 milion sunt aduși pentru îngrășat. Estimativ, consumăm an de an 720.000 de tone de carne.
Potrivit Institutului Național de Statistică, purceii de import ne costă anula 60 de milioane de euro. Principalul motiv pentru care nu reușim să creștem producția proprie constă în lipsa maternitatilor de pe plan local și lipsa investițiilor.
„ E nevoie să direcţionăm bani, granturi, garanţii şi fonduri europene în maternităţile de animale, în special de porci. În acest moment importăm purcei pentru îngrăşare şi abatorizare. Importăm peste 1 milioane de purcei pe an. Creşterea purcelului în sine este un business care are o valoare adăugată foarte mare, dar care ne lipseşte“, a spus Marius Gavrea.
Deficitul de carne de porc se apropie de 1 miliard de euro
Deficitul de carne de porc se apropie de 1 miliard de euro. O cauză ar fi scăderea cu 35% a efectivului de șeftel în ultimii zece ani. Prin urmare, pentru acoperirea deficitului plătim anual 60 de milioane de euro. Nu doar industria procesatoare produce deficit, ci și puținii fermieri care cresc porci.
„Importăm purcelul de 25 kg, cam de două, trei luni, după care îl îngrăşăm în România, iar asta e un fel de «lohn», dacă avem doar îngrăşătoria, nu şi un flux integrat. Avem nevoie de maternităţi de scrofiţe în care să se nască purcei, în loc să îl importăm purcelul cu 40 până la 80 euro şi apoi să vindem porcul îngrăşat la 100 kg cu 1,5 euro/kg de carne“, a mai spus Marius Gavrea.
La nivelul anului trecut, țara noastră a importat aproximativ 975.000 de animale domestice din specia porcine, sub 50 de kilograme, și circa 50.000 de animale vii cu o greutate de sub 50 de kilograme, mai indicp datele furnizate de INS. Purcelușii importați au costat 59,5 milioane de euro și cântăresc în medie 59,5 milioane de euro.
Modelul de business ideal
Marius Gavrea a explicat pentru portalul zf.ro că valoarea aduăgată este considerabil mai mică pentru îngrășarea porcului pentru maternitățile de porci, investiții prin care sectorul s-ar dezvolta.
„Dacă ai purcelul, apoi porcul gras, apoi abatorizare şi în final te duci spre procesare şi vânzarea în carmangerii, valoarea adăugată rămâne în ţară. Ar trebui să ne gândim la asta şi astfel vom reduce deficitul comercial“, a adăugat Gavrea.
Pe de altă parte. dacă vorbim de un model de business, Gavrea a susținut că fermierii ar putea urma exemplul Kosarom.
„Cred că ar trebui dezvoltate şi alte businessuri de acest fel. Acest actor are un lanţ sănătos dezvoltat şi trebuie promovat şi să învăţăm de la el.“
Kosarom este o societate din Pașcani, de altfel, prima firmă privatizată din industria alimentară din România. La ora actuală, grupul din Pașcani este unul dintre cei mai importanți jucători din industria cărnii. Deține o cifră de afaceri estimată la 360 milioane de lei în anul 2022.
„E foarte bine că avem dezvoltată cultura de cereale şi oleaginoase, dar dacă le vom folosi în dezvoltarea zootehniei, zootehnia, mai departe poate duce la integrare“, consideră Marius Gavrea.