DeepMind: roboti cu imaginatie?

DeepMind: roboti cu imaginatie?

Vor avea în viitor roboții imaginație? Pe lângă dezvoltarea inteligenței artificiale, cercetătorii din cadrul proiectului DeepMind lucrează, la ora actuală, la realizarea de algoritmi care să permită rețelelor neurale să dezvolte o anumită formă de imaginație, care să prevadă ceea ce se poate întâmpla în viitor și să le permită să acționeze în consecință.

Atunci când vedem un pahar pus pe marginea unei mese, în echilibru instabil, putem acționa imediat – schimbăm poziția paharului astfel încât acesta să nu cadă de pe masă și să se spargă. Un robot este capabil de așa ceva? Își poate imagina ceea ce se va întâmpla cu paharul în pericol? La ora actuala roboții nu sunt în stare să își imagineze viitorul pornind de la o anumită situație.

Despre inteligența artificială se discută mult la ora actuală: dezvoltarea de roboți capabili să ne ajute în viața de zi cu zi, dar și în situații deosebite, este una dintre prioritățile mai multor firme și agenții. Unul dintre proiectele care se axează pe dezvoltarea de algoritmi pentru inteligența artificială este așa-numitul DeepMind, al companiei google.

DeepMind deține, la ora actuală, mai multe recorduri - la care s-a ajuns în urma dezvoltării de algoritmi care i-au permis, de exemplu, să câștige un meci de Go cu unul dintre cei mai mari campioni la acest joc. În martie 2016, DeepMind a reușit să câștige cu 4 la 1 în fața campionului Lee Sedol, care deține 9 dani, fiind unul dintre cei mai puternici jucători din lume. Algoritmul care l-a ajutat pe DeepMind să câștige acest meci a fost descris într-un articol în Nature. Ba mai mult, în acest an AlphaGo, dezvoltat în cadru DeepMind, a reușit să câștige și în fața lui Ke Jie, numărul 1 mondial în Go doi ani la rând.

Ne puteți urmări și pe Google News

Inteligența artificială este deci capabilă să câștige în fața noastră jocurile care se bazează pe algoritmi preciși, precum jocurile de șah sau Go.

Ce se întâmplă însă atunci când este nevoie de imaginație? Când nu există reguli precise și roboții ar trebui să prevadă viitorul, imaginându-și diverse scenarii, ceea ce fiecare dintre noi facem de multe ori zilnic. La acest capitol se pare că inteligența artificială este mult mai puțin pregătită să câștige în fața noastră. Motivul este clar: nu există algoritmi specifici penrtru imaginație - aceasta nu are reguli bine precizate. Artiștii, mulți dintre cei care au făcut din imaginație o meserie, pot confirma acest lucru.

Totuși, cercetătorii de la DeepMind nu se descurajează și încearcă să învețe roboții, adică rețelele neurale, să facă față și situațiilor neprevăzute și în care este nevoie de imaginație. Se folosesc metode de „învățare prin erori”, adică algoritme capabile să se perfecționeze cu experiența. Dacă la început greșelile sunt la ordinea zilei, pe măsura ce sunt puse în practică programele de învățare se îmbunătățesc și dau rezultate din ce în ce mai performante.

Cercetătorii au dezvoltat deci o serie de proceduri pentru a genera programe care învață să își dezvolte imaginația. Pentru a verifica rezultatele programelor de „imaginație” au folosit un puzzle din anii ’80 (Sokoban), pentru care însă nu au furnizat regulile. Al doilea joc pe care l-au utilizat pentru verificarea strategiei și a rezultatelor a fost un joc de navigație spațială.

Rezultatele au fost impresionante: DeepMind a reușit să rezolve 85% din nivelele videojocului, față de 60% al inteligențelor artificiale care nu aveau un algoritm pentru „imaginație”. Inteligența artificială reușește să învețe din greșeli și să se perfecționeze. Evident, în viața reală situațiile sunt mult mai complexe și va fi nevoie de mult mai multă munca pentru a crea roboți cu imaginație. Aceștia ar putea să fie extrem de utili în multe situații, precum în medicină. Și, de ce nu, poate într-o zi vom avea roboți-artiști, capabili să picteze sau să scrie poezii.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro