Discursul ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a durat 40 de minute, în Senat și apoi în Camera Deputaților. Pe scurt: „În Italia nu se intră ilegal, selecția celor care intră în Italia nu o vor face traficanții de ființe umane”.
Ministrul de Interne italian este clar și direct cu privire la modul în care vor trebui gestionate fluxurile migratorii în viitor, explicând că este o „sarcină foarte delicată” și apoi spunând că este necesar să fie garantate „condiții de viață adecvate și demne tuturor: celor care sunt primiți și celor care primesc”. Și, apoi: „Demnitatea nu se poate opri la centrele de primire, demnitatea este o prioritate absolută”, a spus Piantedosi.
Apoi, ministrul Piantedosi a ilustrat cifrele fluxurilor migratorii. „În perioada 1 ianuarie 2021–9 noiembrie 2022, în cadrul a 91 de evenimente de debarcare, ONG-urile au adus 21.046 de migranți pe coastele italiene, dintre care 9.956 în 2021 și 11.090 în 2022”, subliniind că sosirile în acest an „au fost peste 90.000, cu 60% mai multe decât în aceeași perioadă a anului 2021. O cifră care afectează puternic sistemul de primire, deja afectat de sosirile refugiaților care fug de războiul din Ucraina, în jur de 172.000”.
Activitatea complexă de monitorizare necesită un mare efort operațional și acesta este un punct pe care ministrul l-a subliniat cu tărie. Numai referitor la debarcările din Catania și Reggio Calabria, a subliniat șeful Ministerului de Interne, statul a depus un efort impresionant. Apoi, Piantedosi a reamintit că gestionarea fluxurilor migratorii este „o provocare epocală, care nu poate fi înfruntată individual de către state". Și, din nou: "Sunt 100.000 de migranți în sistemul de primire și Prefecturile raportează o saturație de locuri, disponibilitate și situații critice".
Restricțiile promise de premierul Giorgia Meloni
Restricțiile promise de premierul Giorgia Meloni vor sosi. Și vizează confiscarea flotei umanitare, care operează în Canalul Siciliei, care în 2022 a adus în Italia 10.980 de migranți, 12% din totalul de 93.000 debarcați până acum. Însă măsura trebuie să fie refuzată într-un mod ponderat, eficient și ne-susceptibil de măsuri din partea Curții Constituționale, Palatului Quirinale și Comisiei Europene. Nu este un obiectiv ușor. "Sustenabilitatea ospitalității se măsoară și în termeni de impact asupra siguranței comunităților noastre", explică Piantedosi în raportul său, și "nu există nicio îndoială că drumul de urmat este să guvernăm migrațiile, decât să suportăm consecințele.
Necesitatea de a guvernarea fluxurilor și de a stopa plecările ilegale este confirmată și de dificultățile pe care le întâmpină sistemul național de primire. Sunt dificultăți pe care prefecții și primarii le cunosc bine și care pun la grea încercare sustenabilitatea întregului sistem, cu repercusiuni evidente în ceea ce privește ineficiența serviciilor oferite, creșterea costurilor și, nu în ultimul rând, capacitatea de a asigura o integrare eficientă a persoanelor".
Piantedosi s-a concentrat apoi pe problema ONG-urilor, în special cazul Ocean Viking și tensiunile succesive cu Franța. "Ocean Viking s-a îndreptat în mod autonom spre coastele franceze, o decizie care nu numai că nu a fost niciodată dorită de Italia, dar care, de fapt, a creat polemici la nivel internațional, nici acestea dorite absolut deloc de guvern, cu riscul de a avea repercusiuni asupra politicilor migratorii la nivel european", a spus ministrul de Interne.
Ocean Viking nu a intrat niciodată în apele teritoriale italiene
"Nava Ocean Viking, care arborează steag norvegian, a operat în perioada 22–26 octombrie, cu până la șase intervenții asupra a peste 200 de migranți, la adresa acestei nave, pe 24 octombrie, printr-o notă verbală de la Ministerul nostru de Externe, Norvegia a fost îndemnată să ia orice măsuri necesare pentru a identifica un port sigur pentru migranți. L-am îndemnat pe ministrul nostru de Externe să mențină discuții deschise cu Norvegia și să obțină informații despre persoanele aflate la bord. Ocean Viking nu a intrat niciodată în apele teritoriale italiene și autoritățile italiene nu au notificat niciodată nicio măsură de interdicție, decizia navei de a părăsi coastele italiene pare să fi fost luată după ce mass-media a răspândit deja știrea că oamenii salvați pe alte nave ONG debarcaseră deja", a concluzionat Piantedosi.
Așadar, ministrul Piantedosi a reconstituit mai întâi evenimentele din ultimele zile, în fața porturilor din Catania și Reggio Calabria. "ONG-urile nu pot alege în mod autonom porturile și țările în care să acosteze", a spus Piantedosi în cadrul briefing-ului din Senat. Apoi, ministrul italian de Interne a explicat că "prezența navelor ONG-urilor continuă să reprezinte un factor de atracție" pentru fluxurile de migranți și, de asemenea, sunt importante și pentru "organizațiile criminale, care își bazează modalitatea lor de acțiune pe prezența activelor ONG-urilor din zonă".
Astfel, despre Ocean Viking ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, în raportul său către Senat, a subliniat: "Nu a intrat niciodată în apele teritoriale italiene". Pe 8 noiembrie, "Ocean Viking, după ce a oprit câteva zile, s-a deplasat independent spre vest, către coastele franceze". În consecință, explică ministrul, "dacă ONG-urile acționează în mod independent, devine mai greu pentru State să acționeze". Cât despre controversele cu Franța, Piantedosi a subliniat "că nu au fost dorite de Guvernul italian".
Recompensarea țărilor implicate în lupta contra imigației ilegale
Gestionarea fluxurilor migratorii este, "cum a afirmat președintele Consiliului de Miniștri Meloni", una dintre acele "provocări epocale care nu pot fi înfruntate de Statele individuale, asupra căreia a sosit momentul ca Uniunea Europeană să dezvolte o mare politică pentru migrații", subliniază Piantedosi, în informarea sa la Senat. Și "Italia nu a încălcat niciodată principiile solidarității și ospitalității, dar ospitalitatea are o limită de netrecut în capacitatea Statului de destinație a fluxurilor de a asigura căi de integrare eficiente".
Astfel, Ministerul de Interne subliniază care este linia: "Vrem să activăm coridoare umanitare pentru persoanele vulnerabile, care să fie folosite ca pârghie și pentru țările de origine și de tranzit ale fluxurilor. Trebuie să creăm căi de intrare legale pentru țările care colaborează la prevenirea plecărilor ilegale și repatrierilor, cu un mecanism de recompensare în favoarea țărilor cele mai implicate în lupta împotriva imigrației ilegale".
În cazul gestionării migranților și al poziției Guvernului italian, intervine și Conferința Episcopală Italiană (CEI). "Suntem siguri că închiderea față de migranți și refugiați și indiferența față de cauzele care îi pun în mișcare sunt cea mai eficientă și demnă strategie pentru a gestiona ceea ce nu mai este doar o urgență? Suntem siguri că războiul, în Ucraina ca și în țările atâtor 'conflicte uitate', este într-adevăr capabil să depășească motivele din care ia naștere?", este întrebarea pe care o lasă episcopii italieni în mesajul CEI pentru cea de-a 45-a Zi Națională pentru Viață.
ONG-urile și criza diplomatică cu Franța
Unul dintre primii care a luat cuvântul a fost senatorul Forza Italia, Maurizio Gasparri: "Noi știm că ONG-urile sunt organizații demne, care salvează oamenii. Au meritele lor, dar există reguli. Chiar și salvarea are reguli". "A fost un raport cu puține idei și confuz", a spus liderul Calenda, de la formațiunea Terzo Polo. Și, apoi: "Într-o zi ne va explica geneza ingenioasei" afirmații 'încărcătură reziduală' ", a subliniat. Activitatea ONG-urilor, a observat, apoi, "trebuie reglementată", dar nu pe pielea persoanelor care se află pe nave. "Ceea ce s-a întâmplat este nedemn de o ţară civilizată", a mai spus Calenda.
"Ministrul de Interne a relansat un raport birocratic, care încearcă să justifice în mod superficial criza diplomatică cu Franța. Adevărul este că Guvernul – din motive de identitate și consens – s-a angajat într-o atitudine dură, care a afectat profund imaginea țării noastre în Europa. Aprobând linia lui Salvini din 2018, nu numai că nu se rezolvă problema, dar riscăm să aducem prejudicii intereselor noastre naționale. Datele demonstrează că nu există nicio invazie și că cu ONG-urile - așa cum a afirmat însuși ministrul - intră numai 15% dintre migranți.
A se lua de ele ajută doar propagandei guvernamentale și creează polemici cu aliații noștri europeni. Ministrul Piantedosi trebuia să reprezinte un înalt profil al acestui Guvern, în realitate este purtătorul de cuvânt al lui Salvini", a declarat într-un comunicat Simona Malpezzi, președintele senatorilor Partidului Democrat, comentând informativa susținută de ministrul de Interne în Senat.
"Centrul-dreapta este unit pe linia Piantedosi: combinare între solidaritate și fermitate. Acum avem nevoie de un impuls european și de o nouă politică în Marea Mediterană, pentru că Italia singură nu poate să se ocupe de întregul flux migrator provenit din Africa de Nord", spune liderul politic al formațiunii Noi Moderații, Maurizio Lupi, scrie La Stampa, citată de agenția de presă Rador.