Decizie istorică a justiţiei române. Spitalele vor răspunde în solidar cu medicii în cazurile de malpraxis

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât că spitalele răspund solidar cu medicii angajaţi în cadrul lor pentru calitatea actului medical precum şi pentru culpa medicală. Potrivit unui articol publicat pe site-ul juridice.ro, Curtea de Apel Bucureşti a dat o decizie definitivă într-un doar de vătămare corporală, în care a stabilit că spitalul răspunde în solidar cu medicii.

În acet proces, spitalul a fost obligat la plata daunelor materiale şi morale către partea vătămată reţinându-se că "medicul a procedat pe de o parte incorect, din punct de vedere al procedeului defectuos de sutură, din rapoartele de expertiză medico-legale efectuate în cauză (…) rezultând că fistula recto-vaginală a fost cauzată de modalitatea de aplicare a firului de sutură care a inclus şi rectul, iar pe de altă parte, acesta nu a procedat conform regulilor prevăzute pentru asistenţa medicală a bolnavilor la externare, aceea de a efectua un control înainte de a permite externarea părţii civile. În acest sens, Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul INML a constatat ca inculpatul nu a exercitat o supraveghere atentă, eficientă a pacientei, în foaia de observaţie nefiind consemnată nici o examinare locală la externare, după naştere, acest fapt constituind o eroare de conduită medicală.Ca atare, inculpatul a acţionat greşit nu numai din punct de vedere terapeutic, domeniu în care îşi păstrează independenţa conform dispoziţiilor legale, ci şi prin nerespectarea normelor şi procedurilor cu privire la pacienţii internaţi, adică în calitatea sa de angajat al spitalului." "Medicul răspunde de calitatea asistenţei medicale, spitalul aplică tratamentul medical" Astfel, din interpretarea dispoziţiilor Legii nr. 3/1978 în vigoare la data comiterii faptei (art. 30, 58, 71, 77) rezultă că "medicul răspunde de calitatea asistenţei medicale acordate şi are obligaţia să asigure asistenţa medicală permanentă a bolnavilor pe care ii are în îngrijire, iar spitalul aplică tratamentul medical complet - curativ, preventiv şi de recuperare - individualizat şi diferenţiat în raport de starea bolnavului, natura şi stadiul evolutiv al bolii, neexistând practic o delimitare între atribuţiile medicului şi cele ale spitalului ca entitate juridică. "Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru prejudicii cauzate pacienţilor" Din succesiunea de dispoziţii legale privind organizarea şi funcţionarea spitalelor rezultă că atât la data comiterii faptei cât şi în prezent unităţile spitaliceşti răspund pentru calitatea actului medical precum şi pentru culpa medicală. În acest sens, dispoziţiile art. 4 din Legea 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor nu pot suferi interpretare: "Spitalul răspunde, potrivit legii, pentru prejudicii cauzate pacienţilor, inclusiv din culpa medicală, stabilite de către organele competente". De asemenea, potrivit art. 168 al. 2 din Legea 95/2006, ulterioare Legii 270/2003, "Spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor". "Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare" Totodată, Curtea a apreciat că nici art. 642 alin. 2 şi 3 din Legea 95/2006 în care se arată că personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ şi neglijenţa, imprudenţa sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament; Personalul medical răspunde civil şi pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor prezentului titlu privind confidenţialitatea, consimţământul informat şi obligativitatea acordării asistenţei medicale "nu exclude răspunderea spitalului ca parte responsabilă civilmente, ci instituie independenţa prescripţiilor medicale ale personalului medical (de altfel, existentă şi la momentul comiterii faptei) şi răspunderea pentru prejudiciile pe care acesta le cauzează, fără a exclude în mod expres răspunderea spitalului ca şi comitent şi fără a exclude în mod expres calitatea de prepus a medicului." (…) "Medicul acţionează ca prepus" "Medicul acţionează ca prepus, in acele situaţii în care este pusă in discuţie îndeplinirea ori neîndeplinirea unor îndatoriri de serviciu care, chiar dacă nu sunt străine de asistenţa medicală, sunt stabilite prin regulamente săvârşite independent de natura tratamentului prescris, cum ar fi de exemplu efectuarea vizitelor si contravizitelor, iar în speţă, nesupravegherea eficientă a lehuzei in perioada post-partum imediata si tardivă in secţia de obstretică-ginecologie. (…) În aceste condiţii, inculpatul a acţionat incorect din punct de vedere al tratamentului aplicat, dar şi prin nerespectarea regulilor de acordare a asistenţei medicale pacienţilor internaţi în spital, în calitate de angajat şi prepus al acestuia, provocând un prejudiciu părţii civile, situaţie în care sunt incidente dispoziţiile art. 1000 al. 3 Cod civil ( s.n. - art. 1373 din actualul Cod Civil), iar potrivit dispoziţiilor legale în vigoare atât la data comiterii infracţiunii cât şi în prezent, expuse anterior, spitalul răspunde pentru prejudiciile cauzate pacienţilor de către medici." (Decizia penală nr. 200 din 2 februarie 2012 pronunţată în recurs de Secţia I-a penală, cauze penale cu minori şi de familie a Curţii de Apel Bucureşti având ca obiect vătămarea corporală din culpă/art. 184 C.P. - JURINDEX2010229816; judecători: Mariana Constantinescu, Raluca Moroşanu şi Stan Mustaţă)