Decizie controversată. CCR a decis că impozitarea pensiilor speciale este neconstituțională

Decizie controversată. CCR a decis că impozitarea pensiilor speciale este neconstituțională Sursa foto. EVZ

(...) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.”

Argumentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Instanţa supremă a subliniat că legea ce formează obiectul sesizării instituia taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale. Astfel, legiuitorul instituia „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, arătau magistraţii ICCJ.

În opinia judecătorilor ÎCCJ, noua „taxă” era discriminatorie şi reprezenta un impozit pe venit „deghizat”, care se calcula practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit. În cele din urmă, asta ar fi dus, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

Ne puteți urmări și pe Google News

„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizarea instanţei supreme.

Conform ÎCCJ, impunerea taxei viza o categorie restrânsă

Totodată, ÎCCJ a mai prezentat şi alte argumente, printre care cel legat de raportarea la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate. Magistraţii considerau că impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.

Încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, au mai fost alte aspecte subliniate de ÎCCJ. S-a făcut trimitere şi la faptul că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce ar fi contravenit normelor constituţionale care stabileau o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

sursa: digi24.ro