Decizia CCR în cazul lui Dragnea A FOST AMÂNATĂ. S-a stabilit data următorului termen

Decizia CCR în cazul lui Dragnea A FOST AMÂNATĂ. S-a stabilit data următorului termen

Emoţiile continuă pentru Liviu Dragnea în cazul în care CCR trebuia să se pronunțe astăzi după ce Avocatul Poporului a redactat o sesizare referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. Magistraţii au amânat decizia pentru data de 4 aprilie, iar aceasta este a doua amânare pe care o primeşte liderul PSD.

Pe 7 martie, judecătorii Curţii au amânat pronunţarea unei decizii în acest caz invocând nevoia de aprofundare a cauzei.  "Am dat termen pe 21 martie. N-am reuşit să ajungem la o soluţie. Simţim nevoia să aprofundăm mai bine cauza şi să analizăm cea mai bună dintre variante (...), care sunt mai multe. (...) Aprofundarea este pentru a da o soluţie bună. Decât să dăm o soluţie greşită sau pripită, (...) mai bine riscăm critica şi vom cugeta de două ori mai mult pentru a da o soluţie bună. (...) S-au evocat mai multe variante de decizie, într-un fel, în altul... Propria practică (a CCR - n.r.) se va găsi în soluţia finală. Binenţeles că am pornit şi de la practica noastră, şi de la CEDO, şi am avut un material documentar de la foarte multe ţări din Europa cu privire la modul cum reglementează această problemă, am avut şi literatură juridică, de toate", declara, la acea dată, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.  Pe 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate.  Potrivit AP, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat".