International
De unde vin imigranţii, unde se duc şi de ce. Ce soluţii are Europa | HĂRŢI ţi GRAFICE
Europa se confruntă cu un val de imigranţi fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial. Mii de oameni sosesc zilnic şi totul trebuie să se schimbe cu foarte mare rapiditate pentru că multe din ţările afectate de fenomen deja nu mai fac faţă. Presiunea care apasă pe liderii europeni este uriaşă. Numeroşi analişti susţin că liderii europeni sunt complet depăşiti de prezenta criză a imigranţilor şi că nu ar exista, de fapt, niciun plan pentru o ieşire decentă.
Miercuri dimineaţă, două nave au dus, din supraaglomerată insulă Lesbos în partea continentală a Greciei, aproximativ 4200 de imigranţi. Autorităţile de la Atena spun că, de la începutul anului, peste 200.000 de oameni au sosit în Grecia, depăşind deja cu mult cifrele totale ale anului trecut. Potrivit ziarului Kathimerini, în ultima săptămână, 17.500 de imigranţi au fost înregistraţi numai pe insula Lesbos (care măsoară puţin peste 1600 kilometri pătraţi şi este locuită, în mod normal, de aproximativ 86.400 oameni). Guvernul grec susţine că nu are resursele necesare pentru a face faţă unui număr atât de mare de sosiri. Acelaşi lucru l-a semnalat şi Ungaria, în condiţiile în care 3000 de persoane intră zilnic pe teritoriul său.
Potrivit Organizației Internaționale pentru Imigrație (OIM), peste 350.000 de imigranți au traversat Mediterana din ianuarie, iar mai mult de 2.643 persoane au decedat pe mare în încercarea de a ajunge în Europa. Aproximativ 220.000 de persoane au ajuns în Grecia și circa 115.000 în Italia, a indicat organizația cu sediul la Geneva. Aproximativ 2.000 de persoane au sosit în Spania, iar o sută în Malta. În total, mai mult de 350.000 de persoane au traversat Marea Mediterană în acest an, față de aproximativ 219.000 în 2014. În 2014, pe tot parcursul anului, circa 3.500 de imigranți și refugiați și-au găsit moartea sau au fost dați dispăruți în Marea Mediterană, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiați. Frontex, agenția europeană de supraveghere a frontierelor, monitorizează diferitele rute folosite de imigranţi şi câţi oameni ajung să treacă graniţele europene.
Ne puteți urmări și pe Google News
Potrivit BBC, din punct de vedere numeric, cei mai mulţi dintre imigranţi provin din Siria, unde are loc un devastator război civil. Urmează afganii şi cei din Eriteea şi Nigeria, care pleacă din ţările de orgine cel mai adesea din cauza sărăciei şi a abuzurilor. Africanii intră, de regulă, în Europa prin Italia, în vreme ce grupurile de sirieni intră prin Grecia. Înregistrarea exactă a numărului uriaş de suflete, care se mişcă de colo colo, este însă imposibilă.
Potrivit Regulamentului Dublin (care a înlocuit Convenţia de la Dublin), odată ajunşi pe teritoriul UE, refugiaţii trebuie să solicite azil în prima ţară în care au pătruns. Dar Grecia şi Italia spun că nu fac faţă numărului uriaş de imigranţi şi că, în plus, aceştia vor s-o ia spre nord. Cei mai mulţi vizează Germania, ai cărei oficiali au anunţat că se aşteaptă ca, până la sfârşitul anului, peste 800.000 de imigranţi să-i treacă graniţa.
Într-o situaţie asemănătoare se află şi Ungaria, pe teritoriul căreia intră zilnic 3000 de imigranţi. Luni, autorităţile ungare păreau că renunţă la eforturile de a mai înregistra imigranţii, permiţând unui grup numeros să se îmbarce în trenuri spre Viena şi Munchen. Marţi dimineaţă s-a răzgândit şi a evacuat gara Keleti, precizând că a trebuie să se comporte ca un membru UE responsabil şi să le verifice imigranţilor documentele de călătorie, permiţând îmbarcarea spre alte ţări doar celor cu toate actele în regulă. În aceste condiţii, după ce au scandat o zi întreagă “Germania, Germania” şi “Merkel, Merkel”, peste 2000 de oameni au rămas să-şi petreacă noaptea, sub cerul liber, în faţa Gării Keleti.
Valul de nou-sosiţi a condus la o intensificare a xenofobiei şi a relansat dezbaterea despre imigraţie. Potrivit unui important analist BBC, liderii europeni sunt depăşiţi de situaţie şi nu există niciun plan coerent în ceea ce priveşte ieşirea din această criză a imigraţiei. Mai mult, tensiunea în interiorul Uniunii a atins cote paroxistice. Cancelarul german Angela Merkel vorbeşte despre o provocare mai mare decât criza greceacă, subliniind că "este necesar ca statele să împartă responsabilitatea faţă de refugiaţi". În replică, premierul slovac Robert Fico atacă problema cu virulenţă, acuzându-i pe mai marii Europei că “nu spun adevărul despre imigranţi”. “95% dintre aceşti oameni sunt imigranţi economici…Nu putem să acceptăm ideea asta nebunească de a ni se băga imigranţi cu forţa pe gât”, a mai precizat Fico, citat de ibtimes.co.uk.
Recomandările noastre
