De la femeie de serviciu pe un vas de croazieră, pe Harta Inovatorilor Sociali din România

De la femeie de serviciu pe un vas de croazieră, pe Harta Inovatorilor Sociali din România

Harta Inovatorilor Sociali din România este urmarea unui studiului realizat prin utilizarea metodologiei „bulgărelui de zăpadă” de Ashoka România . Este o hartă a oamenilor care generează o schimbare în țara noastră.

De mai bine de 40 de ani, Ashoka se remarcă drept prima organizaţie globală în sprijinul antreprenoriatului social, susţinând peste 3,800 de inovatori în peste 80 de ţări. Ashoka Fellows sunt persoane care au dezvoltat soluţii sistemice pentru unele dintre cele mai importante probleme sociale şi care se remarcă prin personalitatea antreprenorială.

Poveste ca-n filme 

Pe harta celor 700 de oameni care schimbă România în bine se află și numele directorului executiv al Fundației Comunitare Oradea, Claudia Abrudan. O sibiancă stabilită la Oradea cu un parcurs impresionant. La scurt timp după ce a terminat Facultatea de Științe Economice, Claudia a ajuns pe o poziție de management. Cee ace pentru alții ar fi fost un moment de împlinire, pentru Claudia Abrudan a fost momentul schimbării. I-a uimit pe cei din jur când a  lăsat în trecut job-ul bine plătit și a ales  unul de femeie de serviciu pe un vas de croazieră. A aplicat pentru postul de cleaner pe un vas de croazieră considerând că așa se poate dezvolta.   

“Am plecat de pe o poziţie de management din România, pe un salariu mai mic decât câştigam aici la momentul respectiv, dar, atunci, am văzut-o ca pe o posibilitate de dezvoltare”, a mărturisit Claudia Abrudan într-un interviu acordat adevărul.ro. Opt ani a petrecut pe acel vas, timp în care, pas cu pas a atins o poziţie importantă în departamentul financiar, acolo unde gestiona  salarizarea personalului şi de conturile pasagerilor “un fel de contabil când la personal, când la pasageri”.Momentul în care s-a gândit să facă o nouă schimbare era cel în care a rămas însărcinată și nu s-a văzut crescându-și copilul decât în România. A venit la Oradea unde împreună cu soțul său și-a deschis un mic business. Avea să-l închidă constatând că efortul depus e prea mare în raport cu câștigurile obținute după ce își plătea ca la carte toate birurile. 

A aflat că e un job  disponibi la Fundaţia Comunitară Oradea, cunoștea programele fundației și i s-a părut că este exact ce îşi dorea, să se implice mai mult în comunitate, să aducă în comunitate o parte din experienţa pe care a câştigat-o în toţi anii. “Suntem orientaţi, cu precădere, către proiectele educaţionale, dar nu numai”, spunea directorul  Fundaţiei Comunitare Oradea. Domeniul Educației e și cel care i-a pus numele pe harta Harta Inovatorilor Sociali. Unul dintre cele mai dragi proiecte este Bursa Talentelor. Prin Programul Bursa Talentelor, Fundația Comunitară Oradea susține dezvoltarea de proiecte cu impact în comunitatea bihoreană, oferind sprijin financiar și mentorare în implementarea unor idei bune.

<Hai s-o facem și pe asta, că se poate!>

Despre modul în care Claudia Abrudan conduce FCO vorbesc colegii ei. Claudia a sunat, a vorbit. Se poate! E liderul pe care n-avem voie să îl nominalizăm la Gala Comunității Bihorene din 2 motive mari și late - etică și pentru că ne-ar bate. De ce? Pentru că nu-i place să iasă în evidență, chiar dacă noi știm că merită să fie apreciată. Claudia crede în FCO, crede într-o întreagă echipă. E directorul executiv care nu cunoaște noțiunea de <program>. Sau poate că acest <program> n-a cunoscut un om atât de devotat în ceea ce face. Am căutat <multitasking> în dicționarul FCO🧐și în locul definiției am găsit-o pe Claudia. <Fetele și băieții mei> o găsesc în birou. E într-o discuție telefonică, între timp organizează un eveniment caritabil și plusează cu prezența pe toate grupurile programelor FCO. Implicată în discuții, Claudia concluzionează: <hai s-o facem și pe asta, că se poate!>

Iubește cifrele și cifrele o iubesc pe ea. <Teo, am văzut că mai avem nevoie de bani pentru a susține Comuniteca.> <Maria, mai dezvoltăm un Plantropolis și în alt oraș?> În timp ce vorbește, face calculele și obține ajutorul necesar de la sponsori, companii și oameni faini care au încredere în FCO, care au încredere în Claudia.În timp ce unii spun <I had a dream>, Claudia a adunat echipa și transformă proiectul în realitate pentru comunitate. E motorul FCO, aflat în revizie doar în pauze scurte cu râsete multe și planuri pe care știm că o să le transformăm în realitate cu ea”. 

Topul persoanelor care fac bine

“Lansăm această hartă ca o recunoaștere față de toți creatorii de schimbare din România, pentru efortul continuu de a obține un impact social și de a urmări schimbări sistemice pentru binele tuturor. Ne înclinăm în fața determinării, creativității și rezilienței fiecăruia dintre oamenii găsiți pe această hartă”, spun cei de la Ashoka România.

Din punct de vedere al tipului de organizație, Harta Inovatorilor Sociali prezintă și topul persoanelor care fac bine în sectorul ONG, public, privat sau categoria influencers de bine. este 700 de antreprenori sociali care schimbă România se regăsesc pe Harta Inovatorilor Sociali realizată de Ashoka România. În ultimele luni, Ashoka România, alături de IZI data, a documentat Harta Inovatorilor Sociali din România ediția 2022, iar aceasta cuprinde numele a peste 700 de oameni care generează schimbarea în țara noastră. Din cercetare a rezultat și topul inovatorilor sociali şi al susţinătorilor lor, care reuneşte peste 25 dintre cele mai cunoscute nume ale antreprenoriatului social. 

Pentru realizarea studiului, prin utilizarea metodologiei „bulgărelui de zăpadă”, s-a pornit de la un număr inițial de 52 de noduri (46 noduri respondenți confirmați), persoane recomandate de către ASHOKA România, urmărind o distribuție echilibrată pe domenii de activitate, gen și regiuni geografice. Caracteristicile lor erau următoarele: 52% femei, 44% bărbați și 4% noduri de gen non-binar; 13% distribuite în domeniul dezvoltării socio-economice, 29% în educație, 19% în implicare civică, 15% în incluziune socială, 4% mediu, 4% sănătate și 17% transversal. La nivel de regiuni, 14% au fost din Banat-Crișana-Maramureș, 18% București-Ilfov, 4% Dobrogea,16% Moldova, 8% Oltenia, 20% Transilvania și 6% din străinătate. 

Colectarea de date s-a realizat în două etape. Prima a vizat realizarea a 305 interviuri telefonice cu ajutorul a 7 operatori, în perioada iulie – septembrie 2022. În urma acestei etape, au fost aprobate 299 de intrări. Într-o a doua etapă, aceștia din urmă au nominalizat un nou val de persoane potrivite demersului, rezultând alți 474 de inovatori unici cartografiați. Aceștia au fost contactați prin email pentru a-și da acordul de publicare al numelui împreună cu un set de date simplificat cu privire la gen, domeniu de activitate, experiență, regiunea și organizația în care activează. 

Ne puteți urmări și pe Google News