International
De la „Cortina” Războiului Rece la „Zidul” anti-drone. UE discuții despre o barieră pe flancul estic
Andrius Kubilius, comisar european pentru Apărare. sursa:commission.europa.eu
Din cuprinsul articolului
Declarație importantă făcută ieri, 18 septembrie la Bruxelles, consemnată de Reuters. Se dorește crearea rapidă a unui mecanism de apărare împotriva dronelor, care va include țările baltice, Polonia și România. Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a anunțat că va convoca săptămâna viitoare miniștrii apărării din statele UE pentru a discuta crearea unui „zid anti-drone” de-a lungul frontierei estice a blocului.
Apărare anti-drone după incidentul din Polonia
Inițiativa vine după incursiunea recentă a dronelor rusești în Polonia, care a aprins avertizoarele în capitalele europene și a accelerat eforturile de contramăsuri C-UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems). „Trebuie să avansăm cu pregătiri foarte intense și eficiente pentru a umple acest gol, extrem de periculos pentru noi… cât mai repede posibil”, a spus Kubilius.
Oficialul a precizat că proiectul se află în fază incipientă, dar acesta ar combina senzori, mijloace cinetice, bruiaj și capabilități de interceptare, integrate pe o bandă continuă de avertizare și protecție. Deocamdată nu există o estimare de cost sau un calendar ferm; unii analiști consideră însă că o configurație operațională minimă ar putea fi atinsă în decurs de un an, dacă finanțarea și achizițiile sunt accelerate.
Contextul de securitate s-a înrăutățit după episodul din noapte de 9–10 septembrie, când peste 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez. Determinând Varșovia să ridice aviația de vânătoare și să ceară întărirea apărării pe flancul estic. În replică, Ucraina va instrui forțele poloneze în tactici și tehnologie anti-drone, oferind expertiză acumulată în războiul cu Rusia — de la urmărirea țintelor până la bruiaj și neutralizare.
Cum va arăta zidul de apărare
Pentru Bruxelles, „zidul” anti-drone ar fi o apărare cu o arhitectură în straturi care să acopere prioritar statele aflate în contact direct sau imediat cu Rusia și Belarus, scrie Reuters. De la Țările Nordice la Baltice și Polonia. Nu s-a precizat dacă România este inclusă în acest proiect, dar proximitatea cu Ucraina și Rusia o face eligibilă. Presiunea pentru livrare rapidă este maximă pe acest arc geografic, pe fondul intensificării atacurilor cu drone la distanță mare și a testării apărării aeriene a NATO.
Pe termen scurt, UE va căuta sfaturi și lecții învățate de la Kiev, în special în ceea ce privește producția rapidă, reparațiile pe front și rețelele de detecție distribuite — domenii în care Ucraina a improvizat soluții eficiente și cu costuri reduse. În paralel, Comisia va explora mecanisme de finanțare și achiziții comune pentru a evita fragmentarea proiectului între state.
