Agresiunea Federatiei Ruse, adica a regimului Putin, impotriva Ucrainei independente si suverane este rezultatul panicii. Grupul hegemonic de la Kremlin stie ca Revolutia Ucrainiana, exemplara ca exercitiu al auto-limitarii non-violente, o viziune opusa oricarui fanatism extremist, poate fi un catalizator pentru miscari similare in Rusia. Vocile opozitiei democratice ruse, de la Gary Kasparov la Boris Nemtsov, de la Alexei Navalny la Grigori Iavlinski, se pronunta deschis impotriva razboiului fratricid intiat de Putin si iresponsabila sa camarila.
Tocmai de aceea a fost declansat nu doar un razboi politico-militar, ci si unul propagandistic nemaivazut in Europa de dupa prabusirea Zidului Berlinului. Nu se face economie de niciun fel de petarde mincinoase, se falsifica informatiile, se pun in actiune pionii mult timp tinuti in expectativa. Dulaii adormiti s-au trezit si ataca. Intoxicarile se tin lant, in traditia demistificata de Ion Mihai Pacepa si Ronald Rychlak in cartea lor "Disinformation" aparuta anul trecut. Recomand un excelent articol al politologului bulgar Ivan Krastev aparut in “Foreign Affairs”. Iata un fragment si linkul la extrasele publicate in revista “22″:
“Disponibilitatea Rusiei de a viola suveranitatea teritoriala a Ucrainei este cea mai grava provocare pentru ordinea europeana din ultima jumatate de secol. Pe de o parte, interventia rusa din Ucraina ridica intrebari despre garantiile de securitate pe care Vestul le-a facut Ucrainei dupa ce aceasta a renuntat la armele nucleare in 1994. Pe de alta parte, aceasta contesta credinta multor europeni ca un razboi continental a devenit imposibil. Am putea sa asistam fie la emergenta unui al treilea imperiu rus, fie sa vedem un stat ucrainean falimentar in centrul Europei…. (Putin) este convins ca liberalismul este contagios si ca moravurile occidentale si institutiile sale prezinta un real pericol pentru societatea rusa si statul rus. Cu siguranta viseaza la lumea de dinainte de 1914, cand Rusia era autocrata dar acceptata, revolutiile nu erau tolerate si Rusia putea sa fie parte a Europei prezervandu-si totodata cultura si traditiile sale distincte. Din aceasta perspectiva, revolutia ucraineana este un simbol a tot ceea ce este rau, decadent in Europa de astazi. Flirteaza cu puterea celor fara de putere si relativismul moral, starneste pasiuni si arata dispret pentru ambitiile geopolitice ale Rusiei. Aventurandu-se in Crimeea, Putin a aratat ca nu va accepta acest lucru. Pare gata sa abandoneze perspectiva unei Rusii care se comporta ca o natiune europeana. Mult mai bine este ca Rusia sa fie propria sa civilizatie. Mai mult, si-a aratat disponibilitatea de a sacrifica interesele economice ale tarii sale pentru a-si indeplini obiectivele.”
Ipotezele lui Ivan Krastev converg cu cele pe care le-am sustinut si le sustin in legatura cu natura civic-liberala a Revolutiei Ucrainiene. Democratica, asadar, nicidecum “fascista” si “extremista” cum afirma Putin si masina sa de dezinformare. Copil al culturii politice a politiei secrete sovietice (KGB), admirator al lui Felix Dzerjinski, fondatorul Cekai, si al lui Iuri Andropov, prigonitorul suprem al disidentilor, Vladimir Putin se teme de tot ce tine de liberalism veritabil, de individualism civic si, in genere, de drepturile omului.
Ne puteți urmări și pe Google News
CITIȚI ȘI
- Zbigniew Brzezinski, un strateg vizionar (I)
- Cazul Tariceanu sau despre ridicol in politica romaneasca
- Inapoi la Razboiul Rece? Vladimir Putin, Ucraina si Occidentul
- Revoluția civică și viitorul Ucrainei
- Metamorfozele domnului Tariceanu
- Plagiatorul Victor Ponta si paroxismul tupeului
Recomandările noastre
