De ce preşedinţii trăiesc mai mult decât oamenii obişnuiţi

Sunt mai longevivi decât oamenii de rând şi nu îmbătrânesc din cauza stresului.

Sunt rezultatele a două cercetări în ceea ce îi priveşte pe cei care deţin funcţia de preşedinte al unei ţări. "Cei care ajung să ocupe prima funcţie dintr-un stat trăiesc mai mult decât oamenii de rând contemporani lor, datorită nivelului de trai şi a tratamentelor medicale superioare", arată demograful S. Jay Olshanky într-un studiu publicat în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane. Au ajuns până la vârste de peste 73 de ani Studiul lui Olshanky, realizat exclusiv pe preşedinţii americani, îi exclude pe cei patru şefi de stat americani asasinaţi: Abraham Lincoln, John Kennedy, James Garfield şi William McKinley. "Din 34 de preşedinţi care au murit din cauze naturale, 23 au trăit mai mult decât ne-am fi aşteptat în condiţiile în care se aflau într-un stadiu accelerat de îmbătrânire prematură. Aşadar, vârsta medie de deces în cazul preşedinţilor de stat este de 78 de ani deşi, potrivit estimărilor iniţiale, ar fi trebuit să moară la aproximativ 67 de ani", a explicat demograful. Studiul indică faptul că mandatul de patru ani al unui preşedinte, din cauza îmbătrânirii cauzate de stres, duce la o speranţă de viaţă mai mică cu opt ani decât cea a unui american obişnuit, însemnând vârsta de 67 de ani, însă preşedinţii care au murit din cauze naturale au ajuns până la vârste de peste 73 de ani, ca şi contemporanii lor. Şi România se încadrează în studiu "Ştim că statutul social şi economic are un impact puternic asupra longevităţii în prezent la fel cum a avut şi în trecut. Doar zece dintre cei 44 de preşedinţi nu au avut studii superioare, şi toţi au avut o stare materiala bună, având acces astfel la tratamente medicale superioare", a adăugat Olshansky. Studiul poate fi extins şi în afara graniţelor Statelor Unite ale Americii. Fostul preşedinte al Africii de Sud, Nelson Mandela, a împlinit pe 18 iulie 93 de ani, fiind printre cei mai longevivi lideri la nivel mondial. Şi România se încadrează în studiul realizat de demograful american, dovada în acest caz fiind fostul preşedinte Ion Iliescu. Un alt exemplu din Europa este Mihail Gorbaciov, conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.