Scumpirea exagerată a energiei electrice și termice pune în pericol încălzirea caselor românilor în iarna care bate la ușă. Drept urmare, premierul interimar Florin Cîţu a anunțat o plafonare a prețului energiei, fără a da cel mai mic detaliu despre cum va fi făcută.

Ba, mai mult, fostul secretar general al PNL, Robert Sighiartău, a precizat că plafonarea se va face abia după instalarea unui nou guvern.

La rându-i, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu soluția lui Cîțu, dar a adăugat că problema creşterii costurilor la energie se întâlneşte la nivelul întregii UE şi de aceea a cerut, la întrunirea Consiliului European de săptămâna trecută, ca Bruxelles-ul să propună soluții pentru întreaga Uniune.

PSD este pe aceeași lungime de undă cu președintele și premierul în privința plafonării, însă experții, producătorii și distribuitorii de curent electric și gaze naturale, ba chiar și oficali ai Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) nu sunt de acord cu această măsură.

Ei susțin că plafonarea prețului la curentul electric va distorsiona piața, va bloca investițiile în domeniu, care și așa sunt în mare întârziere, iar, în final, va afecta întreaga economie.

„Lumea gândeşte de două, de trei ori înainte să fac o investiție din cauza acestui risc legislativ major. Să vii într-o piață liberă, conectată cu toată piața europeană, și să declari că iei măsuri de limitare a pieței, este ceva dezastruos pentru economie”, spune Laurenţiu Urluescu, președintele Asociației furnizorilor de energie din România.

Soluția ANRE

Vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, vede altă soluție decât premierul Cîțu pentru a face suportabilă, în această iarnă, plata facturilor de către români:

„Suportarea de la bugetul de stat pentru o perioadă de șase luni sau chiar de un an a costurilor furnizorilor cu certificatele verzi şi bonus pe cogenerare, care să nu mai fie încărcat în factură, să fie plătit de la bugetul de stat, vine cu o reducere cu aproximativ 20 de lei pe Megawatt oră”.

La cele propuse de Nagy-Bege, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică, adaugă compensarea TVA și accizei de către stat:

„Acciza asta de ce Dumnezeu o mai purtăm după noi, că îmi aduc aminte când s-a introdus acciza era pentru produse de lux. De ce avem acciză la energie?”.

Un calcul simplu

Dar să vedem cam cu cât ar ajuta o gospodărie subvenționarea bonusului de cogenerare, a certificatelor verzi și a accizei și TVA.

Am luat exemplul unei facturi pe luna septembrie 2021.

Ca să fiu exact, este vorba de o factură pentru un consum de 198 kw, emisă de Enel Muntenia Sud.

Total de plată – 147,05 lei, din care:

Energie consumată –                         106, 45 lei

TVA -                                                       20, 23 lei

Contribuție pentru cogenerare -          3, 39 lei

Certificate verzi -                                   12, 69 lei

Acciza -                                                       1,04 lei

 

Deci, pe lângă ce consumăm efectiv, plătim în plus, pe TVA, cogenerare, certificate verzi și acciză, 37, 35 lei, ceea ce înseamnă un sfert din valoarea facturii.

Dar ce plătim în plus față de ce consumăm, excluzând taxele directe către stat, TVA și acciza?

Două miliarde de euro pentru investiții iluzorii

Contribuţia pentru cogenerare este o sumă plătită lună de lună de fiecare consumator de energie electrică, pentru susţinerea producţiei de energie electrică şi termică (cogenerare).

Circa 40 de centrale beneficiază de fondurile strânse prin această contribuție de cogenerare, pe baza unor criterii de calificare impuse de ANRE.

De când există această schemă, din 2011, consumatorii de energie electrică din România au plătit aproape două miliarde de euro pentru cogenerare.

Însă, deși schema era gândită initial pentru a se finanța investiții noi, nu s-a făcut nimic, iar banii au fost folosiți pentru cheltuielile curente, de fapt, ale producătorilor de energie electric și termică.

Certificatele verzi, o ambiție a UE

Certificatul verde este un titlul care atestă producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. Certificatul se poate tranzacționa, distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă, pe o piață organizată, în condițiile legii și reprezintă schema suport de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Statul român sprijină investitorii în energie verde (regenerabilă) prin intermediul certificatelor verzi și prin asigurarea cadrului legal de comercializare a acestora.

În prezent, fiecare MWh de energie verde produs din surse regenerabile este recompensat cu un număr de certificate verzi.

Aceste certificate verzi sunt cumpărate de furnizorii de energie electrică, companiile de profil fiind obligate să aibă o anumită cota de energie regenerabilă în coșul de energie electrică livrată consumatorilor.

Așa că, furnizorul este obligat să impună fiecărui consumator o taxă în vederea acoperirii acestor certificate verzi, ca să țină sistemul în funcțiune.

Pe scurt, motivul pentru care plătim certificate verzi este ca astfel susținem inițiativele de energie regenerabilă ale Uniunii Europene, explica cursdeguvernare.ro pe 10 martie 2021.

Facturarea certificatelor verzi este prevăzută de Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care la art. 8, punctul 4, precizează că „în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal”.

Soluția Petrișor Peiu

Consilier pe probleme economice la doi prim-miniștri, Radu Vasile și Adrian Năstase, în prezent coordonatorul Departamentului Economic al Realitatea TV, Petrișor Peiu este mai optimist decât mulți dintre experți, dar condiționat:

„Ei bine, situația este dramatică, dar nu a venit (încă) sfârșitul lumii. România poate încă fi salvată și iarna poate fi parcursă cu bine. Pentru asta, avem nevoie de un program de măsuri simple, dar eficiente:

-pe termen scurt: creșterea cantităților de gaze depozitate până la 75% din capacitatea de depozitare, 2,7 miliarde de metri cubi, creșterea producției interne de gaze cu 10-15% în următoarele 6 luni, expropierea rapidă a unor suprafețe critice în Oltenia, refacerea stocurilor de lignit și menținerea în stare de funcționare a tuturor celor șase grupuri funcționale de la Turceni și Rovinari;

-pe termen mediu (1 an): încredințarea finalizării centralei de la Iernut (430 MW putere disponibilă), către o companie care o poate termina în 2-3 luni. Plus, reautorizarea hidrocentralelor de pe Jiu și finalizarea acestora;

-pe termen lung (3-5 ani): fuzionarea producătorilor de electricitate deținuți de către stat și formarea unui mix energetic echilibrat, cu un preț mult mai relevant pentru realitatea pieței, construirea unei centrale mari (peste 800 MW putere disponibilă) la Mintia, acolo unde avem cea mai bună infrastructură energetică din țară, demararea exploatării gazelor din Marea Neagră prin cumpărarea de servicii de exploatare de la platformele Exxon.

Plus, investiții majore în stocare (baterii pentru energia produsă de regenerabile și construcția cel puțin a unui nou reactor la Cernavodă. Ba mai mult: un terminal de gaze lichefiate la Constanța!”.

Soluția grecească

Ca să îi ajute pe greci să facă faţă creșterii prețurilor la energie, guvernul de la Atena va dubla subvențiile pentru plata facturilor la electricitate și gaze și plata unică anuală acordată celor cu venituri mici, astfel încât aceștia să îşi poată cumpăra combustibil pentru încălzire pe perioada iernii, care oricum este mult mai blândă decât în România.

Ministrul elen de finanțe, Christos Staikouras, a anunțat, potrivit Rador, că mecanismul de sprijin finanțat de guvern are un cost estimat la 500 milioane de euro, în creștere față de subvențiile de aproximativ 150 milioane de euro anunțate în luna septembrie.

Ministrul elen al energiei, Kostas Skrekas, a declarat că subvențiile vor fi finanțate în special din veniturile obținute în urma vânzării cotelor de emisie de dioxid de carbon.

Nebunia Green Deal

Prețurile europene de referință la gazele naturale a urcat cu peste 300% din ianuarie, iar la noi, numai după declarațiile premierului privind posibila plafonare, prețul gazelor pe bursa din România a crescut cu 27 de procente.

Creșterea prețurilor la energie a dus costurile la electricitate în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi este puțin probabil ca situația să se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mari cu încălzirea la iarnă pentru consumatori.

Principalul motiv al exploziei prețurilor la energie este ambiția Uniunii Europene de a deveni campioana lumii la „energia verde”, adică renunțarea la combustibili fosili, în special la cărbune.

O spune și Robert Sighiartău, în declarația din care am citat mai sus:

„ Chiar dacă nu sunt mare specialist în energie, în primul rând cred că cei de la Comisia Europeană ar trebui să renunte la câteva proiecte din Green Deal.

Noi suntem aici si din cauza emisiilor sau a certificatelor care s-au dublat față de anul trecut.

S-a suprapus aceasta criză de energie și creștere a prețurilor cu presiunea Green Deal, iar eu cred că  acesta trebuie amânat, etapizat, ca să nu se suprapună cu aceste vremuri complicate”.

Și preşedintele Bulgariei, Rumen Radev s-a referit la Green Deal în salutul adresat, la sfârșitul săptămânii trecute,  participanţilor la cel de-al V-lea Forum internaţional al energiei intitulat „Securitatea energetică a Bulgariei - energie nucleară şi gaze”, în care a precizat, potrivit Rador:

"Tema privind un sistem energetic mai competitiv, mai modern şi mai curat este mai presus de toate importantă pentru dezvoltarea durabilă a Bulgariei.

Acordul de la Paris şi politica europeană privind schimbările climatice solicită o transformare fundamentală a sistemelor, care nu ar trebui să fie un scop în sine, ci în interesul public”.

Prețurile la zi

La bursa CEGH de la Viena, luni 11 octombrie 2021 semnalul de preţ pentru tranzacţiile din România, gazul se tranzacționa cu 103 euro pe MWh.

Spre comparaţie, media celui de-al treilea trimestru din 2020 era de 9 euro pe MWh.

Mai departe, tranzacţiile cu gaz la termen pentru primul trimestru din 2022 se încheie la 93 de euro pe MWh, arată tot datele de la CEGH, în contextul în care media pentru pri­mul trimestru din 2021 a fost de 18 euro/MWh.În zona de energie, lucrurile sunt la fel de tensionate.

Datele bursei de energie OPCOM arată că în luna septembrie, tranzacţiile pe piaţa spot s-au încheiat la un preţ mediu de 134 de euro pe MWh, nivel istoric pentru România.

Nivelul este de trei ori mai mare faţă de cel din luna septembrie a anului trecut şi în creştere cu 16% faţă de august, mai arată datele de pe bursa de energie OPCOM.

Mişcările de pe pieţele unde se tranzacţionează certificatele de emisii, cu impact direct în preţul energiei, dau şi ele puţine motive de optimism.

Datele publicate pe European Energy Exchange (EEX) privind tranzacţiile la termen cu emisiile de CO2 arată că pentru primul trimestru de anul viitor achiziţiile se fac la 63 de euro pe certificat.

Nivelul este cu 25% mai mare decât media celei de-al doilea trimestru de anul acesta şi dublu faţă de preţul certificatului de CO2 de la începutul anului.

Acesta fiind contextul, acum nu există motive pentru detensionarea situaţiei din piaţa energiei, scrie infoactual.ro.