Sindicaliştii au declarat că a fost necesară multă muncă de convingere pentru a aduce oamenii la mitingul de la Palatul Parlamentului. Dezinteresul românilor faţă de acţiunile de protest îşi are rădăcinile tot în felul în care liderii sindicali şi politici au ales să consolideze democraţia în România, cred sociologii şi psihologii.

Liderul sindical Vasile Marica, preşedinte al Sed Lex, a declarat că sindicatele au "forţat nota", că a trebuit să îi convingă pe oameni să participe la mitingul de ieri, deoarece românii nu mai ies în stradă din "convingere". Marica a spus că oamenii au fost plătiţi, dar a revenit imediat cu explicaţii, spunând că este vorba de acoperirea costurilor necesare deplasării participanţilor la miting din alte oraşe ale ţării la Bucureşti.

Întrebat dacă sindicaliştii au fost plătiţi pentru a protesta în jurul Palatului Parlamentului, liderul BNS Dumitru Costin a răspuns că nu a auzit o "gogomănie mai mare" şi că oamenii au ieşit în stradă pentru că le-a ajuns cuţitul la os.

Sindicatele nu au lideri puternici în teritoriu

Sistemul sindical din România este slab, deoarece, spune sociologul Mircea Chivu, nu se bazează pe lideri puternici în teritoriu, care să aibă o prezenţă activă în comunităţile pe care le reprezintă, ci se bazează numai pe manifestaţii zgomotoase, în situaţii în care sindicatele devin vizibile pe scena publică. Adică, se bucură de atenţia presei.

"E o hibă a sistemului sindical, înseamnă că ele sunt foarte slabe, că au un impact asupra oamenilor mult mai mic decât  pretend ele. Sindicatele se manifestă numai în situaţiile de mare impact, nu sunt prezente în viaţa de zi cu zi a oamenilor", ne-a explicat Mircea Chivu.

Sociologul spune că i se pare "simptomatic faptul că sindicatele funcţionează numai în mediul bugetar", unde şi-au construit organizaţii pe bazele vechilor structuri, dar nu au reuşit să se organizeze şi în mediul privat.

Pomenile electorale subminează democraţia

Psihologul Mihaela Miroiu a explicat pentru evz.ro că românii nu mai participă la mitinguri sau la greve deoarece "în momentul în care se atinge o limită de supravieţuire, oamenii nu se mai comportă ca o clasă de mijloc normală". Aceasta, deoarece, mai spune Mihaela Miroiu, oamenii suferă din cauza lipsurilor materiale, iar politicienii i-au obişnuit cu pomeni electorale. S-a ajuns, astfel, în situaţia în care oamenii au dobândit un reflex: aşteaptă ca în urma acţiunii lor să câştige ceva material, nu să beneficieze de un drept ce li se cuvine.

"Politicienii i-au învăţat pe români să nu mai fie cetăţeni. Suntem în primul stadiu al democraţiei, cel electoralist, populist. Vă închipuiţi că România poate funcţiona ca o democraţie în termen scurt? Cât timp un drept este oferit pe tavă, într-o manieră populistă, acest lucru nu se va întâmpla şi se vor găsi mereu ţapi ispăşitori", a explicat Mihaela Miroiu.

De regulă, "ţapii ispăşitori" sunt aleşi din categoriile sociale care au cel mai mult de suferit din cauza lipsurilor materiale şi a excluziunii sociale, cum sunt emigranţii.

"Oamenii şi-au epuizat toate resursele de încredere şi speranţă. Din păcate, asemenea situaţii au contribuit la ascensiunea discursului legionar. Tot din păcate, ser pare că nu învăţăm nimic din istorie", Mihale Miroiu, psiholog