Conform legii, Liviu Dragnea a beneficiat de o permisiune de 24 de ore de a părăsi penitenciarul în termenul legal, adică după patru luni după ce a fost încarcerat. Problema contestată și cercetată, acum, de conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), la solicitarea ministrului Justiţiei, Ana Birchall, este dacă această permisiune a fost acordată în condițiile aceleași legi, în contextul în care fostul lider PSD este cercetat în alte dosare penale.

Legea în vigoare, adică HG nr. 157 din 10 martie 2016, actualizată, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, precizează, la articolul 213, că poate fi acordată permisia unor deținuți, după patru luni de încarcerare, „dacă au o conduită constant pozitivă, sunt stăruitori în muncă și participă activ în cadrul activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, de instruire şcolară şi formare profesională”.

Însă, „permisiunea de ieşire din penitenciar nu se acordă în cazurile în care deţinuţii nu prezintă suficientă încredere că nu mai comit alte infracţiuni,  sunt cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, au pe rolul organelor judiciare cauze al căror obiect poate influenţa conduita şi comportamentul acestora pe perioada permisiunii de ieşire din penitenciar (…)”.

Responsbili din ANP au precizat, pentru EVZ, că, în conformitate cu legea, permisiunea de a părăsi Penitenciarul Rahova, în acest caz, nu a fost legală, iar acest aspect este cercetat de conducerea Penitenciarelor. Decizia a fost luată de o comisie formată din directorul Penitenciarului Rahova, doi adjuncți și un secretar, cu avizul șefului de secție sub supravegherea căruia deținutul. Supraveghetorul fostului lider PSD ar fi de şeful parcului auto unde Dragnea lucrează ca mecanic în închisoare.

Chestionat de EVZ, Sorin Dumitrașcu, liderul sindicatului FSANP, a declarat că Liviu Dragnea a beneficiat de „câmpul muncii”, adică de posibilitatea de a lucra pentru a-și putea scădea anii de detenție, încă de a doua zi după ce a ieșit din carantină. „Carantina ține 21 de zile. A doua zi, ca orice VIP, dumnelui a beneficiat de acest drept pe care mulți dintre deținuți nu îl obțin ușor: de a munci pentru a-și reduce anii de pedeapasă. Deținuții au dreptul să primească recompense. Acum, problema este când deținuții VIP primesc aceste recompense și mai repede, și mai des și problema este și una de legalitate dacă vreți”, a declarat Sorin Dumitrașcu.

 

Avocat: „Vinovat este cine i-a dat permisia”

În legătură cu permisia dobândită de Liviu Dragnea, EVZ a solicitat un punct de vedere avocatului Gabi Adrian Petrescu, care a precizat că fostul lider al PSD „nu ar fi trebuit să beneficieze de recompensă, fiind cercetat și în alt dosar penal, conform articolului 213, alineatul 2, litera b, din regulamentul de aplicare alegii privind executarea pedepselor”. „Din punctul meu de vedere, domnul Dragnea ar fi plecat ilegal dacă ar fi evadat. Însă, în acest caz, vinovat este cine a permis ca domnia sa să primească această recompensă. În cazul în care se dovedește că Dragnea a încălcat legea cu această plecare,  în urmă unei cercetări penale poate fi din nou condamnat, iar dacă sentința va fi dată în aceiași perioada cu cea din dosarul în care este cercetat, la condamnarea inițială se va mai putea adăuga o pedeapsă”, a explicat avocatul.

Colecția de dosare a fostului lider PSD

Liviu Dragnea are pe rolul Înaltei Curți două dosare prin care contestă condamnarea de 3 ani și 6 luni pe care a primit-o la sfârșitul lunii mai în procesul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Fostul șef al PSD a fost condamnat pentru abuz în serviciu sub forma instigării în legătură cu angajarea în acte la Protecția Copilului Teleroman a două persoane – Anisa Stoica și Adriana Botorogeanu – care, în realitatea, lucrau la filiala județeană a PSD. Faptele s-au petrecut în perioada în care Liviu Dragnea a fost președinte al Consiliului Județean Teleorman. Tot din acea perioadă datează alte două dosare grele ale lui Liviu Dragnea: Dosarul Tel Drum și Dosarul Belina.

Viorica Dăncilă și banii europeni

După condamnarea definitivă, pronunțată de Înalta Curte pe data de 27 mai, Liviu Dragnea nu s-a grăbit să își exercite căile extraordinare de atac: revizuirea, recursul în casație și contestația în anulare. În schimb, fostul șef al PSD a atacat actuala conducere a partidului, mai exact decizia Comitetului Executiv (CEx) al PSD din data de 29 iunie, prin care a fost modificat statutul partidului și a fost aleasă Viorica Dăncilă în funcția de președinte al PSD. Fondul acestui proces s-a judecat la Tribunalul București, unde Dragnea a pierdut. Temeiul juridic ales de Dragnea a fost Legea 14/2003 a partidelor politice. Pe scurt, Dragnea susține că social-democrații trebuiau să treacă prin filtrul instanței modificările aduse la statut și abia apoi să o voteze pe Viorica Dăncilă în cadrul CEx. Împotriva acestei soluții fostul lider al PSD a făcut apel, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel București.

 

În acestă fază procesuală Dragnea a arătat ce urmărește, de fapt, prin acest dosar civil: el o acuză pe Viorica Dăncilă că, pe vremea când era europarlamentar, ar fi angajat-o ca asistent pe Adriana Botorogeanu. Peste 2.000 de euro pe lună ar fi câștigat Botorogeanu ca asistentă a Vioricăi Dăncilă pe plan local, adică în țară, însă nu toți ar fi fost declarați: în acte asistenta figura cu salariul minim pe economie, 1.600 de lei la vremea respectivă. Dragnea dorea să întrebe Curtea de Justiție a Uniunii Europene dacă constituie sau nu o fraudă a banilor europeni activitatea unui europarlamentar care a angajat un asistent pe plan local, plătit din bani UE, dar care nu a declarat în ţară salariul real al asistentului, ci salariul minim. Dragnea mai spune că la bugetul naţional nu au ajuns impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European. Surse apropiate procesului au declarat, pentru EVZ, că europarlamentarul este Viorica Dăncilă, iar asistentul este Adriana Botorogeanu. Curtea de Apel a respins cererea de sesizare a CJUE formulată de Dragnea, însă va judeca,  pe 28 noiembrie, partea din dosar care se referă la Legea partidelor politice.

Dosarul Tel Drum

O parte din dosarul Tel Drum a ieșit din cameră preliminară, după ce Curtea de Apel București a menținut în data de 1 noiembrie decizia instanței de fond și a dispus începerea judecății. Vizați sunt foștii directori al Tel Drum: Petre Pitiș, Mircea Vișan și Florea Neda care sunt acuzați, în esență, că ar fi făcut fals în acte pentru a cumpăra utilaje pe bani europeni. A doua parte a acestui dosar, adică Tel Drum II, se referă la Liviu Dragnea, însă cauza se află pe masa procurorilor.

 

Un alt dosar legat de Tel Drum și Liviu Dragnea este cel în care este judecată Sevil Shhaideh, prima propunere pentru funcția de premier a lui Dragnea pe vremea când ținea frâiele PSD. În dosarul „Belina”, Shhaideh este acuzată de abuz în serviciu pentru modul în care părţi din insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar apoi, la scurt timp, au fost închiriate de Tel Drum.

A pierdut „trenul” rejudecării întregului proces

Liviu Dragnea a deschis pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție două căi extraordinare de atac: o contestație la executare (depusă pe 18 octombrie) și un recurs în casație (înregistrat pe 22 octombrie), ambele vizând condamnarea de 3 ani și 6 luni de închisoare pe care fostul șef al PSD a primit-o în Dosarul angajărilor fictive. Cele două cauze sunt încă în procedura de repartizare aleatorie. Motivul principal la care se referă cele două demersuri este nelegalitatea completului de 3 judecători, așa cum a fost ea statuată prin decizia 417/2019 a CCR. Curtea Constituțională a hotărât că toate completurile de trei judecători care au funcționat la Înalta Curte în perioada 2014-2019 sunt ilegale, deoarece nu erau specializate în corupție, așa cum prevede legea. CCR a explicat că, deși toți judecătorii de la ICCJ sunt specializați profesional în analizarea infracțiunilor de corupție, completurile trebuiau constituite la modul administrativ cu această specializare. Liviu Dragnea nu a beneficiat de această decizie a CCR deoarece a fost condamnat cu o săptămână înainte de pronunțarea deciziei. În schimb, Dragnea a beneficiat de decizia CCR pe Completurile de 5 judecători și a reușit să obțină recompunerea completului prin tragere la sorți. Miza pentru inculpați în scandalul completurilor de 5 judecători a fost rejudecarea dosarelor în apel, pe când cea privind completurile de 3 este rejudecarea dosarelor de la zero.

 

 

Te-ar putea interesa și: