Evenimentul Zilei > Social > De ce ne temem de post?
De ce ne temem de post?

De ce ne temem de post?

Sfântul Ioan Gură de Aur este considerat cel mai mare predicator creștin. A lăsat o operă bogată în urma sa, iar sfaturile sale, legate de viața unui bun creștin, sunt valabile și astăzi.

Am ales un fragment dintr-o Omilie de-a Sfântului Ioan Gură de Aur, care vorbește despre folosul Postului cel Mare și despre unele rețineri ale oamenilor.  

„Admiră dar postul şi primeşte-l cu braţele deschise!
Când şi în cuptor te ajută şi în groapa cu lei te păzeşte, când alungă demoni, când schimbă hotărârea lui Dumnezeu, când potoleşte furia patimilor, când ne aduce din nou libertatea, când face multă linişte în gândurile noastre, cum să nu fie, oare, cea mai mare nebunie să fugim şi să ne temem de post, care are în el atât de multe bunătăţi?


Vrei să spui că ne slăbănogeşte trupul? Dar «cu cât se strică omul nostru dinafară, cu atât se înnoieşte cel dinăuntru, zi de zi»( II Corinteni4, 16). Dar, mai bine spus, dacă ai vrea să cercetezi cu de-amănuntul postul, vei vedea că este mama bunăstării trupului nostru. Dacă nu crezi cuvintelor mele, întreabă pe doctori şi te vor lămuri deplin. Doctorii numesc postul mama sănătăţii şi spun că guta, durerile grozave de cap, apoplexia, dropica, umflăturile, furunculele şi alte nenumărate boli vin din trai bun şi din îmbuibare; sunt ca nişte pârâiaşe rele dintr-un izvor foarte rău, care vătăma şi bunăstarea trupului, şi curăţenia sufletului.”

Să nu ne temem, să nu ne îmbuibăm

„Să nu ne temem dar de post, care ne scapă de atâtea rele. Nu vă îndemn la asta fără rost, ci pentru că văd că mulţi oameni pregetă şi se feresc de post ca şi cum ar fi vorba să fie daţi pe mâna unei femei arţăgoase, aşa că astăzi, în ajunul postului, se strică de beţie şi de îmbuibare.
De asta vă îndemn să nu stricaţi mai dinainte, prin ghiftuire şi beţie, folosul ce vi-l va da postul! Dacă oamenii cu dureri de stomac n-ar lua doctoriile pe stomacul gol, ar simți numai amărăciunea doctoriilor, dar ar pierde folosul lor, că ar îngreuna lupta doctoriilor cu sucurile rele din stomac.
De aceea doctorii poruncesc bolnavilor să se culce nemâncati, pentru ca toată puterea doctoriilor să lupte de la început direct cu sucurile stomacale pricinuitoare de boală. Tot aşa şi cu postul. Dacă azi te îmbeti, iar mâine iei doctoria postului, ai făcut nefolositoare şi zadarnică doctoria; înduri osteneala postului, dar nu culegi folosul postului, că s-a irosit toată puterea lui din pricina proaspătului păcat pricinuit de beţie. Dar dacă îţi faci uşor trupul şi primeşti doctoria cu mintea trează, vei putea curăţi multe din vechile păcate.
Să nu intrăm dar în post cu beţie şi nici să ieşim din post tot cu beţie, ca să nu ni se întâmple la fel ca unui om bolnav care, vrând să se ridice în picioare, este trântit iarăşi jos. Asta se întâmplă şi cu sufletul nostru când, din două părţi şi la începutul şi la sfârşitul postului, umbrim trezvia pricinuită de post cu norul beţiei. După cum cei ce vor să lupte cu fiarele sălbatice, înainte de începerea luptei îşi acoperă mădularele mai de seamă cu multe arme şi apărători, tot aşa sunt acum mulţi oameni care, când încep postul, ca şi cum ar avea de luptat cu postul ca şi cu o fiară sălbatică, îşi înarmează stomacul, mănâncă de plesnesc, îşi întunecă mintea şi întâmpină cu multă nebunie fața liniştită şi paşnică a postului.
Dacă te-aş întreba: «Pentru ce te duci la baie astăzi? », ai să-mi răspunzi: «Ca să intru în post cu trupul curat». Dacă te-aş întreba din nou: «Pentru ce te îmbeți? », ai să-mi răspunzi iarăşi: «Pentru că am să intru în post! ». Nu-i, oare, o nebunie să întâmpini această preafrumoasă sărbătoare (Este vorba de praznicul Învierii  Domnului, de la sfârşitul Postului Mare) cu trupul curat, dar cu sufletul necurat şi beat?(…).”

sursa www.ioanguradeaur.ro

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: