Pădurea amazoniană a devenit în ultimii ani o adevărată torță și, din câte se pare, focul ar fi fost pus chiar de localnici.
De ce incendiază oamenii pădurea? O exoplicație ar fi că focul ar fi pus pentru a îndepărta copacii căzuți după defrișare. Focul este însă și o tehnică obișnuită folosită la pregătirea terenurilor pentru agricultură.
De altfel, date recente arată că 99% dintre focarele de incediu din Amazon rezultă din acțiuni umane, fie prin accident, fie intenționate.
In 2019, incendiile care au mistuit pădurea amazoniană dbraziliană au fost rezultatul unei creșteri alarmante a defrișărilor, afectând aproape 10.000 de kilometri pătrați de pierderi forestiere pentru prima dată într-un deceniu. Dar, datorită precipitațiilor sub medie și a defrișărilor masive, un nou sezon de incendii devastator se anunță și în 2020.
Dincolo de dezastrul imediat provocat de de incendii în 2019, de la animalele sălbatice care au murit carbonizate, până la creșterea emisiilor de carbon, focul care a pus stăpânire pe Amazon a captat atenția lumii. Și asta pentru incendiile au fost provocate de om. Fumul gros și flăcările au fost un indiciu clar că defrișările pe scară largă au avut loc înainte de publicarea statisticilor oficiale.
Specialiștii spun că multe dintre aceste incendii au fost provocate de oameni pentru a îndepărta copacii căzuți după defrișare. De asemenea, fermierii dau foc pentru a-și pregăti terenurile pentru agricultură, dar, de cele mai multe ori, incendiile scapă de sub control, depățind limitele terenurilor agricole și ale pășunilor.
În trecut, când se înregistrau precipitații abundente și păduri umede, aceste incendii nu aveau tendința de a se extinde. După ce pădurile au devenit tot mai uscate din cauza precipitațiilor reduse, acestea pot arde luni întregi, devastând zeci sau sute de kilometri de rezerve forestiere și terenuri agricole.
Fermierii piromani scot mai puțini bani din buzunare
Și atunci se pune întrebarea: dacă incendiile sunt devastatoare pentru biodiversitate și pentru oameni, de ce fermierii din Amazon continuă să le provoace?
Una dintre explicații ar fi că un incendiu îi ajută pe fermieri să nu mai scoată bani din buzunar pentru îngrășăminte, pesticide și pentru plata muncitorilor.
Un mod de a scăpa mai ieftin în lupta cu dăunătorii. Vegetația care crește din nou este apoi tăiată și arsă, oferind o modalitate deloc constisitoare de a curăța resturile și de a fertiliza terenul, în timp ce sunt îndepărtați dăunătorii.
Această tactică nu este însă lipsită de urmări: focul degradează treptat solul. În plus, incendirea este mai puțin profitabilă pe termen lung în comparație cu sistemele agricole care folosesc utilaje, integrează copacii în terenurile agricole sau recurg la rotația pășunatului.
Și mai important este este faptul că incendiile de la alte ferme pot consitui un risc pentru fermieri, deoarece culturile sau infrastructura pot fi transformate în scrum în cele din urmă.
Terenurile fertilizate și pregătite mecanic, acoperite cu garduri, cherestea și plantații lefructifere sunt foarte inflamabile. Când riscul de incendiu este ridicat, cultivarea pământului „cu ajutorul focului” dă cel mai sigur randament, dar sporește riscul de incendiu pentru alții. În aceste situații, fermierii care rercurg la incendii câștigă mai mulți bani decât cei care nu folosesc focul. În schimb, veniturile fermei sunt mult mai mici decât ar fi în cazul în care riscul de incendiu ar fi redus.
Întrucât riscul de incendii îi determină pe unii fermieri să dea singuri foc, tot așa îi și descurajează pe oameni să investească în măsuri de combatere a incendiilor.
Ce poate face guvernul
Așa cum nu există un efort coordonat pentru reducerea colectivă a riscului de incendiu, nu există nici stimulente pentru a-i face pe fermieri să stopeze practica incendierii sau să intensifice eforturile pentru a le preveni. Deci, cum ar putea ajuta guvernul?
În primul rând ar trebui să se interzică practica folosirii focului. Dar este considerată o idee proastă, deoarece focul, pe care indigenii l-au gestionat de generații întregi, poate fi folosit în mod durabil. Interdicția ar putea submina, de asemenea, mijloacele de trai ale fermierilor care nu își pot permite alte practici.
O altă variantă ar fi pregătirea terenurilor cu utilaje și substanțe chimice pentru unele regiuni ale Amazonului. Dar ar fi prea costisitoare pentru autorități, iar odată cu creșterea numărului de tractoare există riscul ca defrișările să ia amploare.
Cea mai bună opțiune ar putea fi aplicarea măsurilor de control al incendiilor în rândul fermierilor și subvenționarea tehnicilor alternative, după caz. Astfel s-ar reduce riscul de incendiu pentru toată lumea. La fel de imortantă ar fi acordarea de finanțări suplimentare pentru a sprijini instruirea și echiparea pompierilor comunitari.
Pentru a veni cu soluțiile potrivite e nevoie și de o mai bună înțelegere a cauzelor incendiilor din Amazon. Este voeba de defrișări recente? Dacă da, atunci multe dintre aceste incendii sunt probabil legate de acapararea și exploatarea terenurilor și de minerit. Atunci se impune aplicarea legilor pivind protecția mediului.
Dacă incendiile sunt rezultatul practicilor agricole locale, soluțiile constau în oferirea unui sprijin mai mare și colaborarea cu localnicii pentru a găsi o cale împotriva celor care aleg să dea foc.