Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, nu are nici o justificare economică. Rezultă că proiectul transcontinental ascunde alte motive mult obscure.
O companie elvețiană care lucra la controversatul gazoduct Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania, și-a suspendat operațiunie de instalare ale unor părți din conductă, după ce președintele Donald Trump a promulgat noi sancțiuni.
Sancțiunile fac parte din încercarea Statelor Unite de a bloca finalizarea conductei de 9,5 miliarde de euro, care va dubla livrările de gaze naturale rusești în Germania, transportate pe sub Marea Baltică.
Cei care se opun proiectului avertizează că acesta va conferi Rusiei un atu puternic în aprovizionarea energetică a Germaniei.
Cei care îl susțin răspund că odată cu scăderea rapidă a producției interne de gaze naturale în Europa, noul gazoduct va spori securitatea energetică a continentului.
Sancțiunile americane pot întârzia Nord Stream 2, dar este puțin probabil că îl pot stopa, arată o analiză a Gatestone Institue. Peste 80% din cei 1230 de kilometri au fost instalați deja, iar proiectul va fi finalizat în 2020, potrivit vicepremierului rus Dmitri Kozak.
Pe 17 decembrie, Senatul american a adoptat cu 86 de voturi la 6 National Defense Authorization Act (NDAA), un proiect de lege anual privind cheltuielile cu apărarea, care cuprinde două paragrafe legate de sancțiunile Nord Stream 2.
Documentul fusese anterior aprobat de Camera Reprezentanților, pe 11 decembrie, cu 377 voturi la 48.
Președintele Trump a promulgat legea pe 20 decembrie.
Legislația impune ca departamentele Statelor Unite și ale Trezoreriei să prezinte în termen de 60 de zile un raport care să identifice „vasele angajate în amplasarea de conducte la adâncimi de 35 de metri sau mai mari pentru construirea proiectului Nord Stream 2, a proiectului Turk Stream 2 (un gazoduct care va lega Rusia de Turcia pe sub Marea Neagră) sau orice alt proiect care derivă din aceste proiecte”.
Aproximativ 350 de companii sunt implicate în construirea conductei submarine, printre care compania elvețiană Allseas Group SA, ale cărei vase amplasează ultimul segment de tuburi în apele daneze.
Pe 21 decembrie, Allseas a anunțat că își suspendă activitatea pe o perioadă nedeterminată. Decizia sa a venit după ce senatorii americani Ted Cruz și Ron Johnson l-au avertizat pe președintele director general al Allseas, Edward Heerema, că firma riscă „sancțiuni zdrobitoare și posibil fatale” dacă continuă lucrul la conductă:
Rusia va trebui acum să găsească alte nave pentru a completa gazoductul. Aceasta va duce la întârzieri și costuri sumplimentare, dar este puțin probabil că va bloca proiectul.
Pe 26 decembrie, ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, a declarat că doar 160 de km de conductă rămân să fie completați și că navele ruse vor încheia această sarcină în câteva luni.
Cu ocazia audierii în vederea nominalizării sale ca ambasador al SUA în Rusia, John Sullivan a spus că sancțiunile pot impune Moscovei costuri suplimentare, dar nu vor opri proiectul: „Îngrijorarea mea este că s-ar putea să fi ajuns deja în punctul în care rușii au resursele și abilitatea de a încheia conducta indiferent ce am face”.
Congresmenii americani au avertizat că gazoductul va aduce miliarde de dolari Moscovei și îl va ajuta pe Vladimir Putin să-și consolideze influența în Europa.
Proiectul Nord Stream 2 este realizat de compania rusă Gazprom, jumătate din finanțare fiind asigurată de companiile germane Uniper și Wintershall, de compania anglo-olandeză Shell, de compania austriacă OMV și de compania franceză Engie.
Fostul cancelar social-democrat al Germaniei, Gerhard Schröder, un apropiat al lui Vladimir Putin, a fost principalul promotor european al proiectului.
Schröder, care a condus Germania între 1998 și 2005, este președintele comitetului de acționari al Nord Stream din 2006. El este și președintele Rosneft, cea mai mare companie rusă producătoare de petrol. Schröder și-a folosit relațiile în Germania și în Europa, făcând presiuni pentru ca atât Nord Stream cât și Nord Stream 2 să se realizeze.
În 2017, după ce Nord Stream 2 înregistrase mai multe eșecuri, fostul șef al SPD și ministru de Externe, Sigmar Gabriel, a relansat proiectul. La fel și succesorul său, Frank-Walter Steinmeier, care este azi președintele Germaniei.
Nici o surpriză, actualul ministru de Externe, social-democratul Heiko Maas, a criticat sancțiunile americane, ca fiind o ingerință străină.
„Deciziile privind politica energetică europeană sunt luate în Europa, nu în Statele Unite”, scria el pe Twitter, în 12 decembrie, arată analiza Gatestone. „Respingem categoric internțiile și sancțiunile străine având efecte extrateritoriale.”
Europa este profund divizată de proiectul Nord Stream 2, iar Germania este în tabăra minoritară.
Potrivit Eurostat, Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al UE. Peste 40% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, urmată de Norvegia (circa 35%).
Nord Stream și Nord Stream 2 împreună ar concentra 80% din gazele importate de UE din Rusia.
Vecinii Germaniei din țările nordice, baltice și Europa de Est au acuzat Berlinul de ignorarea îngrijorării lor că gazoductul reprezintă o amenințare pentru securitatea energetică a continentului și că va consolida poziția dominantă a Gazprom pe piață.
Un raport al agenției suedeze de studii pentru apărare a dezvăluit că Rusia a amenințat de peste 50 de ori că taie aprovizionarea energetică a Europei centrale și răsăritene.
Amenințările au continuat chiar și după aderarea unora dintre aceste state la UE.
În decembrie 2018, cu 433 de voturi la 105, Parlamentul European a condamnat Nord Stream ca pe un „proiect politic care amenință securitatea energetică europeană” și a cerut anularea proiectului.
Ucraina a declarat că Nord Stream 2 o va priva de peste 3 miliarde de dolari, cheltuieli de tranzit și va submina sancțiunile economice existente, impuse de Occident pentru războiul din Donbas și anexarea Crimeii.
Circa o treime din gazul livrat de Rusia către UE tranzitează în prezent Ucraina.
Președintele american Donald Trump, la fel ca și predecesorul său Barack Obama, s-a opus proiectului Nord Stream. Trump mai ales a fost extrem de critic la adresa cancelarei Angela Merkel, pentru refuzul său de a majora cheltuielile de apărare ca membru NATO, dar susținând acordurile cu Rusia pentru livrarea de gaze.
El a afirmat că Germania a devenit „prizoniera” Rusiei.
În februarie 2019, publicația britanică The Economist avertiza că, din cauza dependenței cancelarei Angela Merkel de partenerul său de coaliție, SPD, pentru a rămâne la putere, Germania a căzut în capcana rusă:
„Când un megaproiect nu are nici un rost comercial, sunt două posibilități: fie sponsorii sunt niște imbecili, fie există alte motive. Cum Vladimir Putin nu este un imbecil, trebuie să presupunem că gazoductul său favorit nu este chiar o afacere veritabilă – și că imbecilii sunt europenii, în special germanii...
„Pe plan economic, proiectul nu era necesar... Din cauza eficienței energetice, a cererii mici de producție și a consumului crescut de energie refolosibilă, cererea europeană de gaze de import nu este de așteptat să crească până la un nivel care să facă necesară o nouă conductă.
„Nici o surpriză, singurul deținător de acțiuni în acest proiect este Gazprom.
„Scopurile reale ale proiectului sunt politice. Sunt trei aspecte importante aici. Primul: Nord Stream 2 afectează Polonia și Ucraina, două țări pe care Putin le detestă, pe una invadând-o în 2014.
„Acum, majoritatea gazului rus cu destinația Europa trece prin Ucraina. Nord Stream 2 va permite Rusiei să își reducă mai ușor livrările de gaze către Ucraina fără a afecta Germania. El va împiedica Ucraina să antreneze Germania într-un diferend cu Rusia, interferându-se cu livrările de gaz. Și va priva regimul ucrainean de cheltuielile de tranzit.
„Fără Nord Stream 2, exista o limită până la care putea merge răul făcut de Rusia Ucrainei, fără a-și periclita propria economie...
„Nord Stream 2 va spori dependența Europei de energia Rusiei... Scurt-circuitănd țările de tranzit, și realizând astfel economii, Rusia va putea să ofere clienților săi prețuri mai mici. Acest lucru este bun pentru consumatorii de energie germani, cel puțin pe termen scurt.
„Dar bazându-se mai mult pe Rusia reprezintă o contradicție cu politica UE, care, în ultima decadă, a fost de a-și diversifica sursele de energie din motive de securitate.
„Cancelara Angela Merkel pare să prețuiască mai mult energia ieftină decât securitatea europeană. Este aberant. Așa cum Rusia a demonstrat în 2006 și în 2009, atunci când a restrâns aprovizionarea cu gaz via Ucraina, ea este gata să utilizeze gazul ca armă politică.
„De la început, Nord Stream a dezbinat aliații occidentali, opozând Europa de Est unei mari părți a Europei de Vest și săpând o falie între Europa și America, care se opune de multă vreme conductei...
„Pe scurt, Nord Stream 2 ar putea face Ucraina, Polonia și țările baltice mai puțin sigure, ar putea submina strategia de securitate a Europei și furniza Rusiei o bâtă mare cu care să amenințe Europa de Est și să semene discordia între aliații NATO.
„Pentru dl Putin, să provoace atâtea necasuri pentru numai 11 miliarde de dolari, este o afacere grozavă. Pentru Europa, este o capcană.
„Marea întrebare este de ce Germania a căzut în ea și a sucit și mâna francezilor pentru a face și ei la fel. De la invadarea Ucrainei, dna Merkel a devenit unul dintre cei mai fervenți avocați ai Rusiei la UE.
„Poate că presiunile oamenilor de afaceri germani au crescut de când ea a luat decizia greșită din 2011 de a închide centralele nucleare și au precumpănit în fața tuturor celorlalte argumente.
„Sau poate că este vorba de cu totul altceva, mult mai obscur. Ea depinde de alianța la guvernare cu social-democrații de la SPD, mari suporteri ai Nord Stream și Nord Stream 2.
„Gerdard Schröder, un fost cancelar din partea SPD, se află acum la conducerea Nord Stream și la conducerea Rosneft, colosul petrolier rus.”
Fie că Merkel este forțată de social-democrați, fie că ea însăși dorește o legătură mai strânsă cu Rusia, așa cum a dovedit în repetate rânduri, cert este că predă Germania și Uniunea Europeană legate de mâini și de picioare, prizoniere în mâinile lui Putin.