Femeile care i-au mânjit fața lui Kim Jong-nam cu uleiul ultra-toxic par să nu știe prea multe despre substanță. Iar bărbații care au plecat de la terminalul Kuala Lumpur spre Dubai chiar când victima cerea ajutor medical nu sunt gata să împărtășească secretele cu alte persoane decât cele din cercul mic de putere de la Phenian.

Însă în Coreea de Sud se speculează mult pe această temă, scrie BBC. Să fi fost un semnal deliberat din partea Nordului că arsenalul nuclear nu este singura armă de distrugere în masă pe care o are la dispoziție, pentru a o folosi peste graniță?

Sau este vorba doar de o modalitate de a ucide un bărbat singur într-un spațiu public?

Oricum, folosirea Agentului VX, a ridicat și mai mult tensiunea între cele două Corei. Ziarul de la Seul Joongdang Daily scria luni:

„Guvernul trebuie să ia măsuri urgente pentru a proteja țara de pericolul armelor chimice.”

Editorialul cotidianului sud-coreean prezintă spectrul posibilității ca Phenianul să îi aprovizioneze pe teroriști cu Agentul VX (la fel cum se pare că a furnizat Pakistanului tehnologie nucleară și Siriei tehnologie pentru dezvoltarea sistemelor de rachete).

Și ziarul continuă:

„Este cunoscut că Phenianul are între 3000 și 5000 de tone de arme chimice. Ar putea amenința lumea dacă vinde oricare dintre aceste arme militanților ISIS pentru a pune mâna pe bani grei.”

Nu există nici o îndoială că atacul a trimis fiori reci mai ales în rândul comunității de defectori din Coreea de Sud.

Fugari din gulagul comunist din nord, care altădată erau ușor de contactat, par să se fi dat la fund. Thae Yong-Ho, diplomatul care a defectat de la ambasada din Londra anul trecut, care are deja bodyguarzi cu care iese atunci când se plimbă prin Seul, însă ei ar fi neputincioși să-l protejeze împotriva unui cetățean din public cu aspect inocent care l-ar unge pe piele cu agent VX.

Acum doi ani, ambasadorul american la Seul a scăpat cu noroc când fața i-a fost tâiată cu o lamă în public. Cu cât mai ușor este să ucizi pe cineva cu doar o picătură de agent chimic.

Marele avantaj al otrăvirii pentru asasin este că poate să-și aleagă în liniște ținta și momentul și să ucidă fără a produce agitație prea mare.

Doar analiza științifică ulterioară poate dezvălui cauza morții.

Cei care s-au aflat în spatele asasinatului lui Kim Jong-nam au privit cum acesta a fost atacat șiapoi au plecat.

Alexander Litvinenko, un spion defector din Rusia, a luat ceaiul cu doi foști agenți KGB la Londra în 2006 și a murit trei săptămâni mai târziu din cauză că fusese otrăvit cu Poloniu-210.

Producătorul BBC George Markov a fost asasinat într-o stație de autobuz din centrul Londrei în 1978, dar asasinul a dispărut în mulțime la câteva secunde după ce victima a simțit înțepătura umbrelei dotate cu siringă prin care i s-a injectat otrava letală.

Deși au existat acuzații la adresa regimului comunist de la Sofia, crima a fost atât de simplă și fără vărsare de sânge încât criminalul nu a fost identificat niciodată.

Eficiența otrăvii ca armă a crimei îi face pe analiștii nord-coreeni din Coreea de Sud să creadă că nu a fost în intenția Phenianului să transmită un mesaj folosind în mod deosebit Agentul VX.

Koh Yu-hwan de la Universitatea Dongguk crede că VX a fost ales datorită eficienței sale: Coreea de Nord sau cel puțin liderul de la Phenian îl doreau pe Kim Jong-nam, iar VX oferea siguranță.

În plus, oferea și posibilitatea ca moartea să fie pusă pe seama unor cauze naturale, înainte ca o expertiză științifică serioasă să aibă loc.

Chang Yong-seok, de la Institutul de Studii pentru pace și unificare de la Universitatea din Seul, explică la rândul său:

„Coreea de Nord se află deja sub o presiune imensă față de eforturile sale de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice intercontinentale dar și de modul în care respectă drepturile omului. Lucrurile se vor complica și mai mult pentru Phenian dacă la toate astea se adaugă și problema armelor chimice.”

Există beneficii și costuri pentru Phenian după ce a fost prins cu mâinile pline de sânge. Pe de o parte, acest lucru ar transmite un semnal disidenților că nu vor scăpa de mâna lungă a regimului. Pe de alta, dezvăluie că regimul de la Phenian este nesigur și fratricid la vârful lui, comentează BBC.

Informațiile din afară ajung totuși în interiorul Coreei de Nord, iar dezvăluirea că liderul Kim Jong-un și-a ucis fratele după tată ar putea întări frica de regim în ochii supușilor.

Așa cum un editorialist de la Daily NK scrie:

„Cu acest val de informații care ajung în Coreea de Nord, tot mai mulți dintre cetățenii ei află pentru prima dată de existența lui Kim Jong-nam, făcându-i să discute despre asasinat.”