Când este chemat la oraș, la ședințe, edilul comunei Gârnic, județul Caraș Severin, își umple mașina cu consătenii suferinzi, care trebuie să ajungă la spital. Pe dispensarul din localitate atârnă un lacăt greu.

În comuna Gârnic, cu puțin peste 1.300 de suflete, nu a existat niciodată medic de familie după Revoluție. În consecință, primarul Nicolae Tismănaru (foto) și-a pus mașina la dispoziția oamenilor și-i transportă la spital ori de câte ori au nevoie. O face aproape zilnic. Luni a dus doi pensionari de 70 și 64 de ani, la analize, la Spitalul Județean Reșița.

Foto: primarul Nicolae Tismănaru

„De câte ori am deplasări în Reșița, am în mașină doi sau trei consăteni cu probleme medicale. Pentru săptămâna viitoare am deja patru care s-au programat pentru vizite medicale la spital. De ani de zile îi duc la Moldova Nouă dacă e vreo urgență, sau la Reșița. Fac spre Reșița câteva drumuri săptămânal, cu treabă la autoritățile județene, și de fiecare dată iau pacienți cu mine în mașină, ca să-i las la spital pentru tratamentele lor, apoi, când termin eu ședințele, îi iau și-i aduc acasă. Ei sunt bătrâni și le e greu să ajungă altfel, pentru că din comună nu există transport cu autobuzul direct”, spune edilul care conduce singur un Duster, mașina primăriei. Comuna Gârnic e la 16 kilometri distanță de orașul Moldova Nouă și la 130 de capitala de județ, Reșița, iar populația e în proporție de 80% îmbătrânită.

I-a cazat și în casa lui

De 15 ani, de când e primar, Tismănaru nu contenește să facă apeluri pentru ca medicii de familie să se instaleze la Gârnic. Acum doi ani a reabilitat dispensarul și locuința de serviciu a medicului, apoi a pus lacătul. Deși acestea au toate facilitățile, inclusiv încălzire centrală și apă caldă curentă, nimeni nu e interesat. Niciun cadru medical nu se încumetă să se stabilească la Gârnic din cauza infrastructurii proaste, crede primarul. „Sunt 16 kilometri între Gârnic și orașul Moldova Nouă, însă drumul e așa de prost încât corect ar fi să spunem că e impracticabil. Acum avem și o porțiune surpată din cauza unor alunecări de teren. Este vorba de DJ 571A”, ne spune Nicolae Tismănariu, edilul comunei, reales din 2001 încoace. Pe de altă parte, medicii care s-au lăsat convinși de primar și de frumusețea locului să se relocheze la Gârnic nu au rezistat mai mult de câteva luni. „A venit acum câțiva ani o doctoriță din Tulcea. A zis că rămâne. Până să își facă actele am cazat-o în casa mea de vacanță, dar după două luni a plecat”, mai povestește edilul.

„Localitatea nu e atractivă pentru un medic”

Doctorul Cătălin Petrencic, vicepreședintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) spune că locul e cât se poate de neatractiv: „La un număr de 1.300 de pacienți înscriși pe lista sa, medicul de familie respectiv poate avea un venit lunar de aproximativ 1.500 de lei. O astfel de sumă nu face deloc atractiv postul. În plus, dacă se mută acolo se pune problema ce va munci soția, sau cât costă să facă naveta, și unde își vor școlariza copiii”.

Peste 400 de localități fără doctori

FNPMF e singura instituție care deține o statistică centralizată cu privire la necesarul de medici în România. Conform ultimelor cifre, colectate în 2014, în România sunt 429 de localități rurale sau urbane mici care nu au medic de familie, necesarul de cadre medicale pentru acestea fiind de 572. „Sunt localități care au peste 800 locuitori, dar insuficient pentru a asigura venitul necesar funcționării, în condiții minime, a unui cabinet medical. Venitul minim al unui cabinet trebuie să fie asigurat de liste de cel puțin 2.200 asigurați, în condițiile din 2016. A nu se confunda venitul unui cabinet de la Casa de Asigurări cu venitul medicului. Sunt situații în care numărul de asigurați nu acoperă minimul de funcționare al cabinetului, iar medicul, pentru a rămâne cu ceva, trebuie să facă reduceri sau să renunțe la unele cheltuieli de funcționare”, arată dr. Cătălin Petrencic.