În luna august 2018, datoria României a ajuns la aproximativ 98 miliarde euro, cu 648 milioane de euro mai mult decât luna precedentă. La începutul anului, datoria externă era de 94 miliarde euro, ceea ce arată o creștere cu 4 miliarde euro în opt luni. În decembrie 2008, când a început criza, datoria externă totală era de 72 mld. euro, din care statul avea 11 mld. euro, iar firmele private şi băncile 61 mld. euro.

Datoria externă nu exprimă întreaga datorie a statului român. Există și datoria publică internă care se adaugă la cea externă, dar este un indicator care aduce mai puțină emoție în rândul publicului larg, pentru că se finanțează de pe piața internă, cu precădere de la societățile bancare.

Nu întreaga datorie externă este a statului român. O parte din ea, adică aproximativ 33 miliarde euro este negarantată public, adică este datoria companiilor și băncilor. Firmele se finanțează cu costuri mai mici decât din România de la băncile din străinătate sau de la companiile-mamă. De asemenea, băncile românești primesc credite de la băncile-mamă. Finanțarea de la băncile-mamă nu atinge încă nivelul din anii de dinainte de criză, dar ea se practică. În felul acesta se ajunge la o datorie egală cu o treime din cea a statului român, potrivit www.rfi.ro

Jocul economic global este respectat prin aceste împrumuturi între companii. În cazul în care condițiile economice se schimbă, creditele externe contractate de companii pot deveni sensibile, pentru că rambursarea lor rapidă pune presiune asupra cursului de schimb. Așa s-a întîmplat și în plină criză, în anul 2009, atunci când acordul de împrumut încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional a fost dublat de o înțelegere numită Acordul de la Viena, prin care băncile se angajau să nu scoată capital din economia românească.

Mai există câțiva indicatori care trebuie puși în conexiune cu datoria externă. Este vorba despre exporturi și importuri, investițiile străine, despre rezerva valutară și dobânzi.

Exporturile sunt un mijloc important de finanțare a datoriei externe, în sensul că reprezintă o sursă de valută pentru economia autohtonă. Astfel, în luna august, exporturile au ajuns la 45 miliarde euro, adică aproximativ jumătate din datoria externă.

În ultima perioadă nivelul importurilor este în scădere, în sensul că, la sfârșitul anului trecut, gradul de acoperire a importurilor din datoria pe termen lung era de 5,4 luni, iar în luna august a ajuns la numai 4,7 luni.

De asemenea, datoria externă pe termen scurt trebuie raportată la rezerva valutară a BNR. Și din acest punct de vedere situația se degradează în sensul că la finalul anului 2017 raportul era de 79%, în timp ce în luna august nivelul a ajuns la 69 de procente.

Să mai adăugăm că investițiile străine, un alt factor important de aport valutar, sunt, în primele opt luni ale acestui an, de 2,8 miliarde euro, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut.

În fine, dobânzile sunt în creștere pe plan internațional. Este un semnal pe care îl transmit specialiștii și instituțiile financiare internaționale. Este o realitate de care se lovește și România chiar prin faptul că dobânzile la împrumutul de pe piața internațională realizat luna aceasta au fost mai mari decât cele ale împrumutului luat în luna februarie a acestui an.

Trebuie menționat că datoria externă din primele luni ale anului nu ia în calcul împrumutul realizat recent de statul român pe piețele internaționale. Ceea ce ne spune că datoria va continua să crească. Așadar, este bine de știut, în contextul în care situația economiilor și piețelor internaționale se schimbă în mod vizibil.