La 28 iunie, guvernul demisionar al lui Kiril Petkov a anunțat că s-a luat decizia ca 70 de diplomați și angajați ai Ambasadei Federației Ruse din Bulgaria să părăsească țara.

Președintele Partidului Socialist Bulgar (BSP), Cornelia Ninova, a publicat o poziție pe profilul ei de Facebook în care a calificat decizia drept „un act fără precedent în diplomația bulgară”. Președintele Rumen Radev a folosit aceeași calificare. Ambii își exprimă îndoielile cu privire la motivele guvernului și argumentele ce susțin o astfel de decizie. Factcheck.bg a adunat faptele pe care le avem și le-a pus în context, scrie Dnevnik.

Un act fără precedent

Este primul caz din Bulgaria în care un număr atât de mare de angajați diplomatici au fost declarați persona non grata în același timp. Acesta vine pe fondul unui număr de acțiuni similare ale altor țări de la începutul agresiunii ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Înainte ca Bulgaria să trimită acasă 70 de diplomați și angajați al Ambasadei Rusiei, cel mai mare număr de diplomați ruși expulzați a fost înregistrat de Polonia - 45. Berlinul a returnat 40 de diplomați la Moscova, Slovacia - 38 și Franța - 35. Majoritatea țărilor și-au explicat decizia cu presupuse crime de război comise de forțele armate ruse în Ucraina. Doar autoritățile din Polonia au motivat o suspiciune de spionaj.

Rusia, la rândul ei, nu rămâne nici ea datoare țărilor europene, care trimit sute de diplomați înapoi la Moscova. Un total de 85 de reprezentanți diplomatici ai Spaniei, Italiei și Franței au fost declarați persona non grata în Rusia, în luna mai a acestui an. 15, respectiv 12 diplomați din Țările de Jos și, respectiv, Belgia, au fost expulzați de la Moscova în aprilie, în timp ce alți 40 din Germania au fost trimiși înapoi la Berlin. 18 persoane din delegația Uniunii Europene la Moscova au fost, de asemenea, declarate persona non grata.

Înainte de începerea războiului în Ucraina, cel mai mare număr de diplomați ruși au fost expulzați din Cehia. Acest lucru s-a întâmplat în luna aprilie 2021, când 62 de angajați diplomatici ai Federației Ruse au fost trimiși înapoi la Moscova de la Praga. Motivul acțiunilor autorităților din Republica Cehă a fost un răspuns din partea Moscovei după ce Praga a decis să expulzeze 18 diplomați ruși, cu o săptămână mai devreme. Kremlinul a declarat 20 de diplomați cehi persona non grata, ceea ce, potrivit autorităților de la Praga, ar face imposibilă funcționarea ambasadei de la Moscova. Tensionarea relațiilor diplomatice între cele două țări a început cu o acuzație de la Praga conform căreia agenți ai serviciilor secrete militare ruse GRU au fost implicați într-un atac asupra unui depozit de arme din Republica Cehă, care a provocat moartea a două persoane.

Contrar afirmațiilor care circulă în unele publicații bulgare, Cehia nu a expulzat 70 de diplomați ruși, așa cum a făcut Bulgaria la sfârșitul lunii iunie, nici nu a făcut-o urmare a deciziei bulgare. În articolul publicat în Blitz se vorbește despre expulzarea a 70 de diplomați ruși din Cehia la 1 iulie, dar informațiile se referă la cazul din 2021. În toamna aceluiași an, opt persoane de la reprezentanța rusă la NATO au fost declarate persona non grata, în urma unor acuzații că ar lucra ca agenți de informații.

Întreaga reprezentanță a Moscovei la NATO a fost redusă la jumătate - la 10 persoane. Marele val anterior de expulzări ale diplomaților ruși a fost în 2018, iar motivul a fost tentativa de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok a fostului agent rus Serghei Skripal și a fiicei sale Iulia. Cei doi au fost otrăviți în casa lor din Salisbury, Anglia.

Atunci, relațiile dintre Marea Britanie și Federația Rusă s-au deteriorat semnificativ. 23 de diplomați ruși au fost expulzați de la Londra. În semn de solidaritate cu Regatul Unit, SUA au expulzat 60 de diplomați ruși de la Washington, apoi au urmat expulzări într-un număr mare de țări europene (Franța, Germania și Polonia au expulzat câte patru reprezentanți ai Rusiei. Cehia și Lituania - câte trei; Danemarca, Olanda, Italia și Spania - câte doi). Bulgaria s-a abținut de la astfel de acțiuni în 2018.

Adevăratul precedent

Cea mai mare expulzare a oficialilor unei alte țări de către un guvern european a avut loc în septembrie 1971, când guvernul britanic a declarat persona non grata 105 persoane din misiunea Uniunii Sovietice în țară. Operațiunea „FOOT”, așa cum este numită la Londra, a fost lansată la insistențele serviciilor de informații britanice MI5.

Îngrijorarea serviciilor secrete britanice este că un număr mare de angajați ai reprezentanței sovietice în țară desfășoară activități de spionaj în beneficiul Moscovei. Motivul suspiciunilor autorităților din Londra a fost legat și de creșterea treptată a numărului de angajați ai misiunii diplomatice sovietice din Marea Britanie. În 1950 erau 138 de reprezentanți sovietici în Marea Britanie, iar până în 1960 au ajuns să fie 249.

Ce fapte avem legat de decizia Bulgariei?

Nu există documente disponibile public despre acest caz. Acest lucru este de înțeles, deoarece este o informație clasificată. Potrivit premierului Kiril Petkov, decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate din 9 iunie, pe baza a trei rapoarte ale Agenției de Stat pentru Securitate Națională (DANS) privind activitățile respectivilor cetățeni ruși.

Aceste rapoarte nu sunt publice. Nu există nicio modalitate de a verifica nici câți dintre diplomații ruși sunt indicați în rapoarte ca fiind suspectați de a fi spioni, sau orice detalii legate de activitatea lor. Președintele Rumen Radev susține că „instituția prezidențială nu a primit niciun raport de la Agenția de Stat pentru Securitate Națională privind expulzarea diplomaților și colaboratorilor de la Ambasada Rusiei”, iar la ședința cu pricina „s-a discutat subiectul doar în principiu, fără a se vota și lua vreo decizie". Potrivit președintelui, există o scrisoare a Consiliului de Miniștri ca răspuns la o întrebare a Președinției prin care se confirmă că nu a fost luată nicio decizie, dar nici această scrisoare nu este publică.

Consiliul de Securitate are statut de organ consultativ și de coordonare al Consiliului de Miniștri. Una dintre funcțiile sale este de a „asista Consiliul de Miniștri în luarea deciziilor și în exercitarea atribuțiilor sale de conducere a activităților de protecție a securității naționale și de repartizare a resurselor necesare” (conform art. 9, alin. 3 din Legea privind managementul și funcționarea Sistemului Național de Protecție a Securității).

La 28 iunie, ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a fost chemată la Ministerul Afacerilor Externe, unde i s-a comunicat decizia și a primit o listă cu 70 de angajați ai reprezentanțelor Federației Ruse în Bulgaria ce trebuie să părăsească țara. În nota verbală transmisă ambasadorului, decizia este argumentată pe două temeiuri: primul este reciprocitatea în baza art. 11 din Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, iar al doilea - activități incompatibile cu Convenția de la Viena și definite ca o amenințare la adresa securității naționale. Cu aceasta se încheie informațiile oficiale disponibile public despre acest subiect.

Spionaj în acțiune

În ciuda incertitudinii din acest moment, există cazuri cunoscute și dovedite public de cetățeni ruși care desfășoară activități de spionaj pe teritoriul Bulgariei. În urmă cu doar câteva luni, a început o anchetă împotriva unui cetățean rus cu statut diplomatic suspectat de spionaj. În martie 2021, a fost descoperit un grup organizat care desfășura activități de informații în beneficiul Rusiei pe teritoriul Bulgariei. Șeful grupării este un fost șef de informații militare care a absolvit școala GRU, a informat atunci Parchetul.

În 2019, a fost prins în activități de spionaj un cetățean rus acreditat în Bulgaria ca prim-secretar în Ambasada Rusiei. În același an, ca urmare a acuzației de spionaj în folosul unei țări străine, împotriva liderului Mișcării „Rusofili” din Bulgaria, Nikolai Malinov, Agenția de Stat pentru Securitate Națională a emis o interdicție de 10 ani de intrare în Bulgaria a generalului rus Leonid Reșenitkov și a omului de afaceri Konstantin Malofeev. Ei au avut contacte de lungă durată cu Malinov, i-au dat sarcini și resurse financiare, a anunțat în Adunarea Națională președintele DANS, Dimităr Gheorghiev.

În raportul său pentru anul 2019, DANS consideră cazurile enumerate „ca fiind cu rezultate mai semnificative în contra-măsurile serviciilor speciale străine”. În plus, serviciile au emis un aviz negativ cu privire la eliberarea unei vize pentru un diplomat rus pe motiv că numirea sa ar crea „potenţiale ameninţări la adresa securităţii naţionale a Bulgariei”.

Partea diplomatică a problemei

Relațiile diplomatice dintre țări sunt guvernate de Convenția de la Viena, semnată în 1961 și ratificată de 193 de țări. Partea bulgară face referire la aceasta în nota verbală înmânată ambasadorului rus.

Unul din argumente – declararea unui oficial rus ca fiind nedorit din cauza unei activități calificate de autoritățile bulgare ca fiind incompatibilă cu Convenția de la Viena și o amenințare la adresa securității naționale - se bazează pe articolul 9 din Convenție: „Statul acreditar poate oricând, fără a fi obligat să motiveze decizia sa, să notifice statului trimițător că șeful reprezentanței sau orice membru al personalului diplomatic al reprezentanței este persona non grata sau că orice alt membru al personalului reprezentanței nu este admis”.

Celălalt argument - așa-zisa reciprocitate - se bazează pe art. 11, potrivit căruia fiecare țară are dreptul să limiteze numărul misiunilor străine la latitudinea sa: „În lipsa unui acord specific cu privire la numărul de personal al misiunii, statul acreditar poate cere ca numărul de personal al misiunii să fie menținut în limitele pe care acesta le consideră rezonabile și normale, având în vedere circumstanțele și condițiile existente în statul de reședință și a nevoilor reprezentării în cauză”.

Ultimul acord bilateral semnat între Bulgaria și Federația Rusă este din data de 4 august 1992. Nu menționa dimensiunea misiunilor diplomatice ale celor două țări. Memorandumurile care definesc relațiile diplomatice dintre două țări sunt de obicei clasificate. Aceasta înseamnă că, în conformitate cu Convenția de la Viena, guvernul bulgar poate solicita oricând reducerea numărului de reprezentanți ai Rusiei în Bulgaria. În cazul de față, se solicită menținerea numărului Ambasadei Rusiei în Bulgaria „în limite care să nu depășească numărul reprezentanțelor bulgare în Federația Rusă”: în limita a până la 23 de angajați diplomați și 25 de angajați administrativi și tehnici.

Decizia legată de cât de mare ar trebui să fie misiunea diplomatică a unei anumite țări pe teritoriul Bulgariei (și al oricărei alte țări) este suverană. Ea se bazează cel mai adesea pe nivelul relațiilor bilaterale, legăturilor comerciale, proximitatea geografică și culturală dintre cele două țări, în funcție și de contextul politic actual. De exemplu, în 2017, Federația Rusă a anunțat unilateral că numărul diplomaților și personalului tehnic american din țară ar trebui să fie redus cu 755 de persoane, să fie de 450 de oameni, cât e numărul reprezentanților ruși în Statele Unite. Măsura vine ca răspuns la decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni Moscovei și de a expulza diplomați ruși din cauza ingerinței Rusiei în alegerile din 2016.

Unde sunt cele mai mari misiuni diplomatice ale Rusiei?

Potrivit datelor din 2021 (înainte de expulzările în masă ale diplomaților și oficialilor ruși dintr-o serie de țări europene în legătură cu războiul din Ucraina), cea mai mare reprezentanță a Rusiei în Europa se află în Cehia, unde Federația Rusă deține 135 de diplomați. Pe locul doi se află Ungaria, unde sunt 105 reprezentanți ruși (60 dintre aceștia sunt angajați ai Băncii Internaționale de Investiții din Rusia, care au statut diplomatic). În Polonia sunt 57 de diplomați ruși, iar pe locul patru se află Bulgaria, unde sunt 55 de diplomați ruși. În Serbia sunt 53, iar în România 34. Aceste calcule includ doar diplomații, nu și angajații din ambasadele respective, care beneficiază și ei de statut diplomatic conform Convenției de la Viena. (Articol de Mina Kirkova, Factcheck.bg; Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR)