Leul a depășit ieri pragul psihologic de 4,5 lei/euro, care nu mai fusese atins de la începutul lunii februarie. BNR a indicat o cotație de 4,5021 lei pentru un euro
Afost a cincea zi de scădere consecutivă pentru moneda națională, iar analiștii financiari pun această evoluție pe seama apariției noii legi a „dării în plată”.
Astfel, susțin specialiștii de la ING Bank România, promulgarea normei, care ar urma să intre în vigoare pe data de 13 mai, va crește costurile băncilor. Creditorii vor fi obligați să își constituie rezerve sub formă de provizioane, prin care să acopere eventualele pierderi generate de clienții care decid să predea casele băncilor.
Este vorba în special de acei clienți ale căror case nu mai acoperă valoarea creditelor. Astfel, dacă un client cedează casa, iar prețul casei a scăzut mult, chiar dacă va vinde locuința, banca nu va mai recupera banii împrumutați. Va rămâne o diferență care va reprezenta pierdere și care trebuie acoperită de creditor. „Credem că scăderea leului din ultimele zile este o consecință a promulgării de către președintele Iohannis a legii care scapă debitorii de datorii. Băncile locale vor trebui să constituie pe termen scurt provizioane în euro, așa încât cumpără euro”, explică analiștii citați.
Cererea mare de euro a crescut prețul monedei europene, în detrimentul leului, a cărui valoare a scăzut.
Scădere temporară
Analiștii estimează că băncile au nevoie de 2,8 miliarde de lei, în echivalent euro, pentru constituirea provizioanelor. Dacă băncile vor cumpăra această sumă de pe piața locală, atunci leul s-ar putea deprecia suplimentar, până la 4,52 -4,53 lei/euro. Scăderea ar urma să fie însă temporară.
Băncile nu vor abandona lupta
În altă ordine de idei, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus ieri în cadrul unei conferințe de presă că băncile vor contesta „darea în plată”. „Legea se remarcă printrun grad destul de ridicat de impreciziune. Sunt puși laolaltă cei care nu mai pot să plătească cu cei care, eventual, nu mai vor să plătească sau au opțiuni diverse. Dar, ce mi se pare cert aici, este că, în baza legilor (interne și internaționale -n.r.), își vor apăra drepturile. Că unele se vor duce la CCR, că altele se vor duce în altă parte, că vor da mai puține credite sau cu avansuri mai mari”, a spus Isărescu, citat de Agerpres.
Recomandările noastre
