„Evenimentul zilei” vă prezintă cele două proiecte pentru sprijinirea presei puse pe tapet de jurnalistul Dan Andronic, candidat PMP la Camera Deputaţilor în judeţul Giurgiu, respectiv Mihai Goţiu, fost coordonator-editorial al României Curate şi candidat USR la Senat, în Cluj.

Cele două viziuni identifică o serie de soluţii privitoare la subvenţionarea şi relansarea presei scrise şi a presei audio-video.

Dreptul la informare, egal cu dreptul la sănătate şi dreptul la informaţie

Principiul exprimat în repetate rânduri de jurnalistul Dan Andronic, candidat PMP la Camera Deputaţilor în judeţul Giurgiu, este că dreptul la informare trebuie să fie egal cu dreptul la sănătate şi dreptul la educaţie, iar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca presa să fie sprijinită. În calitate de candidat PMP, Dan Andronic şi-a asumat drept inițiativă susținerea unui program la nivel național de subvenționare a presei naționale și locale. El a subliniat faptul că situaţia din presa scrisă şi din presa audio-video este realmente dramatică şi că trebuie găsită rapid o soluţie pentru cele câteva de zeci de mii de oameni care lucreaza în acest domeniu.

Subvenţii pentru presă

”Vorbim despre 25-30.000 de oameni care lucrează în presă, ca ziariști. Cifra lărgită – cameramani, layout, dtp și alții – este undeva între 100-120.000 de oameni la nivelul întregii țări”, a arătat Dan Andronic, într-o dezbatere la B1 TV. Totodată, el s-a întrebat de ce România nu procedează la fel ca toate celelalte state europene care acordă subvenții pentru presă. Este cazul Danemarcei care alocă 197 de milioane de euro pe an sau al Franței – 250 de milioane de euro pe an. ”Este adevărat că o mare parte din bani se duc la televiziunile și radiourile naționale, dar o parte importantă, în jur de 25-30% se duce în zona privată”, a explicat candidatul PMP la Camera Deputaților în județul Giurgiu.

Andronic:„Presa nu e un butic, e o afacere!”

În opinia lui Dan Andronic, presa este o afacere care trebuie susținută mai ales că, la ora actuală, ca urmare a dezvoltării mediului virtual, trece prin niște transformări importante. ”Presa nu trebuie tratată ca un butic din târgul Europei. Avem cel mai mare TVA la presă din Europa. Se pot face lucruri, problema este de bunăvoință și aplicare”. Dan Andronic a admis că până acum s-a preferat să se discute mai mult cu patronii de presă despre politica editorială și mai puțin să se analizeze cu adevărat situația ziariștilor. El a subliniat că domeniul mass-media este unul puternic cu sute de angajați, unde angajatorul plătește lunar salariile, taxele și impozitele. ”Evenimentul Zilei are 100 de angajați, la B1TV sunt 150-200, la Realitatea TV – 350, România TV aproape de 700 de angajați, la Antene peste 1000. Vorbim de afaceri puternice care au cifre de afaceri impresionante. Trebuie făcut ceva, în condițiile în care alte state din UE deja fac!”, a conchis Dan Andronic.

Mihai Goţiu şi proiectul „Presa fără lesă”

Un proiect pentru sprijinirea jurnalismului independent – „Presa fără lesă” – a fost anunţat şi de fostul coordonator-editorial al României Curate, Mihai Goţiu, actualmente candidat USR pentru funcţia de Senator la Cluj. Proiectul își propune înființarea unui fond pentru presa independentă, asemănător Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). „Un astfel de fond ar putea începe cu un buget anual de aproximativ 4-5 milioane de euro, ceea ce, spre comparație, reprezintă sub 5% din bugetul cumulat al televiziunii și radioului public. La nivelul bugetului național, suma e derizorie, dar efectele pozitive pentru societate pot fi uriașe. Cu o astfel de sumă se pot realiza câteva sute de articole, anchete, reportaje, investigații, documentare multimedia, serii de articole, care să schimbe fața actuală a presei din România”, a explicat Mihai Goțiu.

Dreptul la informare

„La ora actuală, puținele redacții și echipe editoriale în care jurnalismul se mai practică onest nu își mai permit să suporte costurile unor materiale, investigații, documentare. Costurile unui singur material pot trece de câteva mii de euro. Cetățenii au însă și dreptul la informare, prevăzut în Constituție, și apariția unor astfel de articole reprezintă o necesitate socială. Campania electorală care se încheie în aceste zile demonstrează cu vârf și îndesat că România are nevoie de presă independentă”, a precizat Goţiu.  

Soluţii de finanţare

Obținerea finanțării (costuri de producție și drepturi de autor) s-ar face pe bază de concurs de proiecte, în două sau trei sesiuni anuale, iar din juriu ar urma să facă parte profesioniști din presă, respectiv din societatea civilă. Aplicațiile vor putea fi făcute individual sau de către echipe editoriale, în timp ce materialele realizate vor putea fi difuzate gratuit de către instituții media publice sau private cu care autorii au înțelegeri prealabile.

Presa românească, cel mai prost calificativ!

Potrivit lui Mihai Goţiu, pe o scară de la 1 la 7, în care 1 reprezintă cel mai înalt nivel de democrație, iar 7 cel mai scăzut, independența presei din România a obținut, în mod constant în ultimii ani, un calificativ de respingere, mai exact nota 4,25, cel mai prost calificativ din toate domeniile luate în considerare ca indicatori de democrație (guvernanță democratică națională, respectiv locală, procesul electoral, societatea civilă, independența presei, independența justiției și corupție) în Rapoartele anuale Nations in Transit, realizate de Freedom House. (https://freedomhouse.org/ report/nations-transit/2016/ romania). La polul opus, cu cel mai bun scor, menținând România în rândul democrațiilor semi-consolidate, se află societatea civilă, cu un calificativ de 2,25. Presa nu doar că nu ridică nivelul democrației din România, ci o trage mult în jos.