Dan Adamescu a avut norocul să se nască într-o familie înstărită, tatăl său fiind procuror militar. Chiar și așa, șansa lui în afaceri a venit din pricina unei tumori inoperabilă în România.

Dan Adamescu a fost un privilegiat al sorții chiar și înainte de 1989. Asta pentru că provenea dintr-o familie înstărită care i-a permis să termine ASE-ul. Imediat după absolvire s-a angajat la Universal-Consignația, adică locul unde erau toate bunurile de importa.

Făcea gestiunea celor mai dorite produse, inclusiv de către Elena Ceaușescu pentru aprovizionarea ICECHIM. Așa a intrat în atenția mai-marilor statului care au văzut că face treabă bună.

Iar vestea că suferă de o tumoare care nu este operabilă aici i-a deschis tânărului Adamescu porțile către Occident. Asta pentru că în Germania Federală ar fi putut fi operat. Zis și făcut, a plecat cu un văr al mamei sale.

Adamescu s-a operat în Germania și acolo a rămas

Doar că operația nu a reușit, iar nemții i-au dat certificat că este 80% handicapat, potrivit propriilor lui spuse. Așa a rămas acolo și a devenit reprezentantul tehnologiei japoneze pentru Europa Centrală și de Est. Spune că a evitat să fie racolat de Securitate, de asta n-a făcut afaceri cu România. Dar după Revoluție, dar și după căderea Cortinei de Fier, Adamescu s-a văzut nevoit să facă afaceri cu România.

Nu de alta, dar rămăsese cu 20.000 de televizoare pe stoc și nu avea unde să le vândă, România a fost țara potrivită. A învățat să facă afaceri chiar și prin intermediul pokerului.

Mare pasionat de jocuri de noroc, spunea familiei că este singurul care practică sport în acea casă. De altfel a și câștigat mai multe premii la poker. Apropiații spuneau că este singurul fel în care mai poate obține adrenalină.

Jocurile de noroc l-au ajutat în afaceri

El spunea că îl ajută inclusiv în afaceri. ”Pokerul te ajută să rămâi mai relaxat în business, cu siguranţă". De altfel, Dan Adamescu este unul dintre puținii oameni de afaceri pe care criza financiară din 2009 nu i-a afectat așa tare. Asta pentru că nu a investit în imobiliare, dându-și seama că e ceva în neregulă.

Unirea Shopping Citty este unul dintre marile lui bussines-uri la care a ținut enorm. La moartea sa, averea era estimată la peste 1 miliard de euro. În aceste moment lupta pentru ceea ce a rămas în urma afaceristului se dă între primul fiu și ultima ta soție.