Guvernul Cîțu provoacă apatie publicului. Klaus Iohannis și coaliția majoritară au șansa istorică să modernizeze statul. Sperăm să nu o rateze. Miza lui Dacian Cioloș: președinția României în 2024.

Sunt câteva dintre previziunile sociologului Bruno Ștefan prezentate în interviul acordat pentru Evenimentul Zilei.

Ada Meseșan: Câtă încredere sau câtă antipatie provoacă publicului Guvernul Cîțu?

Bruno Ștefan: Guvernul nu a pornit cu o așteptare mare din partea populației. Pentru că nu a fost neapărat o surpriză. Președintele Iohannis a tot spus în campania electorală că dorește un guvern de dreapta compus din PNL, USR-Plus și UDMR .

Guvernul Cîțu nu provoacă nici încredere, nici ură. Mai degrabă este vorba despre o apatie a oamenilor față de el. Un avantaj al guvernului este acela că nu are persoane compromise ca imagine, persoane satanizate cum au fost de exemplu în Cabinetul Orban fostul ministru al Educației, Monica Anisie sau Viorica Dăncilă și alți miniștri din
Guvernul PSD.

Noii miniștri nu sunt prea cunoscuți de public, sunt tineri, par încă proaspeți, mai curați. Până acum nu există un capital negativ față de noul Guvern. În plus, noii miniștri nu au promis marea cu sarea. Ei au promis doar un control asupra crizei economice generată de pandemie. Și cred că vor face față un timp pentru că au mulți bani luați din împrumuturi externe și vor primi bani și din fondurile europene dacă se mișcă repede și corect cu proiectele așteptate de UE.

Unde este Opoziția? Are un rol explicit pe scena politică sau face figurație?

Bruno Ștefan: Una fără alta nu se poate. Adică Putere și Opoziție. Durata de viață a Guvernului de coaliție depinde de activarea Opoziției.

Activare care se va produce ca reacție la acțiunile Guvernului. La ora asta Guvernul și coaliția majoritară au șansa aproape istorică să recurgă la o restructurare puternică a statului care implică, printre altele, alegerea primarilor în două tururi, reorganizarea administrativ-teritorială a țării, comasarea de agenții guvernamentale, reformarea sistemului de educație care acum este la pământ, modificarea Constituției.

Cei din guvernare au spus că vor începe auditul instituțional. Au promis că îl fac. Asta prevede dispariția a peste 50.000 de bugetari de lux și dispariția unor agenții guvernamentale inutile, care se încalecă unele pe altele.

Dacă vor face așa cum au declarat, vor stârni nemulțumiri și în sistem și în Opoziție. Mai ales nemulțumiri în PSD care are o mare clientelă de partid rămasă în instituțiile guvernamentale.

Mă aștept ca PSD și parțial, AUR, să se opună comasării agențiilor guvernamentale dar și modificărilor Constituției pe care președintele Iohannis și PNL le-au anunțat de mai mult timp.

PSD și AUR au însă tempo-uri diferite. PSD are drept țintă anul 2024. AUR țintește prezentul

Liderii PSD au început de ceva timp, pe tăcute, o reorganizare a structurilor în teritoriu. Pun șefi noi prin organizații pentru a construi imaginea unui partid modern dar și cu scopul de a îndepărta vechile găști pesediste.

Caută să schimbe pe cât pot profilul clasic și compromis de pesedist. Își duc oamenii din organizații prin instituțiile europene pentru a-i educa, îi trimit la cursuri de specialitate. Pregătesc sistematic o imagine europeană, modernă a PSD, vandabilă pentru anul 2024 când și-au impus câștigarea tuturor alegerilor.

AUR va fi vedeta politică în perioada care urmează. Membrii AUR au o sete de succes imediată. Însă fără o temelie serioasă, programatică și instituțională, pot să eșueze după un timp. Vom vedea.

Nu sunt de acord cu sondajele IRES ale dlui. Vasile Dîncu. Ele arată că PSD și AUR au crescut după alegerile din 6 decembrie. Absenteismul foarte mare la vot arată însă că oamenii nu au fost preocupați de clasa politică. Nici atunci, nici acum. Atunci, cum să crească PSD și AUR?

Acum nu s-a produs nici un val în favoarea cuiva. Respectiv în favoarea PSD sau AUR așa cum arată sondajele IRES. Este vorba doar despre o curiozitate a oamenilor față de AUR. Partid care a apărut brusc, care a surprins.

Va fi liniște între PNL și USR-Plus? Sau între USR și Plus?

Bruno Stefan: Nu prea. Vor fi certuri între toți. Generator va fi Dacian Cioloș, liderul Plus. Cioloș își joacă acum soarta. Viitorul. El va ataca în mod special PNL pentru că vrea să candideze la prezidențialele din 2024 și să le câștige.

Așa că îi va ataca de la Bruxelles și pe premierul și miniștrii PNL și partidul ca atare. Dorește să creeze imaginea că el este curat, neimplicat în guvernare și în jocurile politice de la București și că este și persoană importantă la Bruxelles. Un fel de Făt-Frumos al politicii românești.

Dacian Cioloș crede că s-a asigurat și de trecerea în rezervă a partenerului lui din Alianța USR-Plus, Dan Barna. Mizează pe faptul că acesta este contestat de o parte a USR și că va fi afectat, ca imagine, de ocuparea funcției de vice-premier. Se știe că miniștrii se erodează mai repede ca imagine decât parlamentarii sau europarlamentarii.

Cioloș pe asta mizează. Vom vedea ce se va întâmpla la Congresul de fuziune dintre USR și Plus. Cine va câștiga președinția unică a partidului unit. Barna sau Cioloș.

USR și Plus sunt partide progresiste, fac parte din curentul politic european de stânga, neo-marxist. Pe cine incomodează în țară? Pe PNL sau pe PSD? 

Bruno Ștefan: Mai mult pe PSD, în perspectivă. S-a născut deja un discurs mai radical, cu note de stânga, al reprezentanților Alianței USR-Plus. Publicul abia de acum încolo va percepe natura reală a USR-Plus.

Liderii progresiști au o abordare modernă, dinamică, care a atras persoane tinere și de vârstă medie. Această atitudine a celor de la USR-Plus va împinge PSD spre profilul de partid de stânga vechi, cu metehne tenebroase. De aceea conducerea PSD lucrează intens la reformarea și restructurarea în profunzime a partidului. Și pentru a face față noii stângi de tip european din România.

Între USR și Plus, categoric Plus și Dacian Cioloș sunt mai de stânga decât Barna și USR. Dar cred că, în general, își vor menține acest discurs de stânga pentru a împinge PSD spre periferia politică. Dacian Cioloș are agenda lui, are structurile care îl susțin pentru a-și atinge scopul.

Populația de dreapta este în creștere în România

Destul despre stânga. Ce face dreapta?

Bruno Ștefan: Contrar a ceea ce pare, populația de dreapta este în creștere în România. Și asta afectează prioritar PSD. Vă dau un exemplu: generațiile talibane ale PSD dispar. Ponderea pensionarilor, care au constituit ani de zile baza electorală a PSD, se schimbă. Și în prezent dar mai ales în perspectivă medie, generația celor care au participat la Revoluția din decembrie 1989 și la fenomenul Piața Universității din anul 1990 au devenit sau vor deveni în curând pensionari.

Și vorbim aici despre oameni profund anti-comuniști, anti-stânga, oameni care au avut mereu ca țel o țară liberă, modernă, capitalistă, pro-europeană și pro-NATO.

Iar acești oameni și-au crescut copiii în baza acestor valori. Și acești părinți și copiii lor sunt, în general, oameni educați, cu aspirații, bine poziționați în societate. De aceea spun că populația de dreapta din România este în  creștere.