Cutremurul din Turcia generează vibrații puternice și în spațiul public românesc. Doar că nu provoacă zdruncinături în scoarța terestră, ci polemici în rândul celor care pretind că se pricep la știința seismologică. Iar consecințele nu se calculează în numărul clădirilor în ruine și al victimelor omenești, ci în rănile provocate orgoliului profesional al celor implicați.

Primarul unei comune din județul Buzău, profesor de geografie la bază, a ținut să-l contrazică pe seismologul Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Acesta a susținut că seismele care se produc în Turcia nu au legătură cu plăcile tectonice care provoacă cutremure în zona Vrancea – Buzău.

Gheorghe Mărmureanu este de părere că în Turcia se produc seisme de suprafață, în timp ce în România cutremurele sunt de mare adâncime.

Opinia seismologului Mărmureanu nu este împărtășită de primarul comunei Podgoria, din județul Buzău, Marius Chiru. Profesor de geografie la bază, edilul este de părere că există o legătură între ceea ce s-a întâmplat în Turcia și valul de cutremure, de intensitate mai mică, care au avut loc în România.

Primarul Chiru și-a prezentat teoria sub forma unei lecții de geografie, dedicată contemporanilor care au privit cu groază la tragedia turcă.

„Cutremurele din Turcia mi-au amintit de cel din 4 martie 1977. Aveam 7 ani si-mi amintesc panica de atunci, cu toate că în Râmnicu Sărat au fost pagube mici, doar tavane prăbușite în clădiri vechi.... Cutremurele sunt generate de mișcarea plăcilor tectonice. Pe Glob sunt trei tipuri de plăci tectonice: 1. Plăci Majore - care au dimensiunea continentelor. 2. Plăci Medii - sunt în numar de 7 (Plăcile Cocos, Gorda, Nazca, Filipineză, Somaleză, Arabică, Anatoliană). 3. Microplaci - care sunt în număr foarte mare, la noi în țară existând trei astfel de microplăci (Placa Mării Negre, Placa Moesică și Placa Transilvană, toate trei se intersectează în zona Vrancea)”, și-a început lecția de geografie primarul din Buzău.

Lecție de seismologie oferită de primar

Primarul a continuat, în același ton, lecția de seismologie explicând, un pic confuz, care este legătura dintre cutremurele din Turcia și cele din Vrancea.

„Turcia se află pe o placă medie, pe Placă Anatoliană. La prima vedere nu ar exista nicio legătură între Placa Anatoliană (o placă medie) și microplăcile din țară noastră , totuși ele sunt dispuse unele peste altele și cu siguranță există o legătură dintre cutremurele puternice de azi dimineață din Turcia și cutremurele reduse din România. Cred că prin descărcarea energiilor în România nu va fi un cutremur de peste 5,5 grade pe scară Richeter”, a mai arătat Marius Chiru.

Și ca orice român care se pricepe, primarul nu s-a s-a putut abține și a previzionat un cutremur major, dar nu la noi, ci undeva unde se îmbină plăcile tectonice Anatoliană și Arabică ori Africană.

„Este posibil ca în următoarea perioadă să auzim despre un cutremur mare între plăcile medii Anatoliană și Arabică sau între cea Anatoliană și cea Africană care sunt învecinate. La câte replici au fost, cu sigurantă s-au așezat acele plăci și o perioadă lungă de timp nu vom mai auzi despre dezastre produse de cutremure în zona noastră. Dumnezeu să ne aibă în pază chiar de noi, oamenii, în ultimii ani parcă facem invers decăt ne-a Poruncit EL ! Noapte linistită!”, a continuat profesorul de geografie Marius Chiru.

Diferența dintre cutremurul din Turcia și cele din Vrancea

Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, seismologul Gheorghe Mărmureanu, a explicat cum s-a produs cutremurul din Turcia și a susținut că nu vor exista consecințe pentru România  va afecta România.

„Cutremurele mari din Turcia nu afectează Vrancea niciodată. Vă spun nu sută la sută, ci mie la sută, pentru că m-am ocupat de asta. Niciodată cutremurele mari din Turcia nu au activat nimic în Vrancea”, a afirmat Gheorghe Mărmureanu.

Reputatul seismolog a explicat cum s-a manifestat unda seismică ce a provocat tragedia din Turcia.

„Există o falie puternică ce pleacă din zona Armeniei și merge paralel cu partea de nord a Turciei, dar nu ajunge în Marea Neagră. Istanbulul este afectat, și aici este problema cu această falie. Apoi, se merge mai departe, se traversează Bosforul și se ajunge spre nordul Africii”, a spus profesorul Mărmureanu, citat de Libertatea.

Explicațiile oficialilor din cadrul INFP

La fel ca profesorul Mărmureanu, cercetătorii din cadrul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) susțin că între cutremurele care s-au produs în Turcia și cele din zona seismică Vrancea este o diferență importantă. Astfel, cele din Turcia au fost de suprafață, de unde și distrugerile de mare amploare, în vreme ce seismele din România au loc, în general, la adâncime.

„Este o deosebire destul de mare între ceea ce se întâmplă în Turcia în momentul de față și ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor în Vrancea. Gradul de avariere și pierderi de vieți omenești este semnificativ mai mare în Turcia, având în vedere că fenomenul care a apărut aici este de o mare amploare. În România, cea mai mare problemă este a cutremurelor din Vrancea. E o deosebire însă între ceea ce se întâmplă în Vrancea și ce se întâmplă în alte zone, cum ar fi Turcia, pentru că sunt cutremure de adâncime.

Fiind cutremure de adâncime, ele au efecte mai mici, comparativ cu cutremurele de suprafață - cel puțin pentru zona unde produc, cele de suprafață produc pagube foarte mari, după cum s-a întâmplat acum în Turcia. Cutremurele de adâncime sunt mai puțin periculoase, însă au totuși efecte destul de mari la distanță mare, cum ar fi Bucureștiul, Iașiul”, a explicat Mircea Radulian, la Digi24.