Autoritățile au elaborat harta riscului seismic a României care cuprinde și cele mai sigure zone pentru cei care se tem de cutremure. Pe lângă zona seismică Vrancea, cunoscută de toată lumea, în jurul țării noastre mai există și alte zone cu activitate seismică ce pot provoca cutremure.

Cutremur în România. Autoritățile au întocmit harta de risc ce cuprinde zonele în care se pot produce mișcări seismice. Prin eliminare, cei care îl consultă pot identifica cele mai sigure locații de locuit.

Documentul este însoțit de un plan de intervenție în cazul unor cutremure devastatoare.

Cutremur în România, harta de risc seismic

Guvernul a adoptat Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur. Acest document stabilește ce instituții au atribuții să intervină în cazul unor asemenea calamități. Drept care, conține și o hartă a zonelor cu risc seismic, unde pot avea loc mișcări tectonice.

Cea mai cunoscută zonă seismică din România este Vrancea. De aici au pornit aproape toate cutremurele importante. Vrancea este, de departe, cea mai periculoasă zonă seismică, un cutremur pornit de aici afectând aproape două treimi din teritoriul național.

Marile seisme, din 1940, din 1977 sau din 1990, au avut ca epicentru zona Vrancea.

Vrancea nu este singura zonă seismică

În afară de zona Vrancea, un cutremur se poate produce, oricând, în alte 13 zone seismice identificate de experți. Unele sunt în țări vecine, dar mișcările sunt resimțite și pe teritoriul românesc. În baza hărții, autoritățile au stabilit care sunt cele mai expuse județe la un eventual cutremur.

Acestea sunt Vrancea, Buzău și Prahova. Urmează, județele situate în alte două cercuri concentrice din jur. Vorbim despre Bacău, Vaslui, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Ilfov și București.

Cutremur în România. Plan de intervenție

Autoritățile estimează că viitoarele seisme, din următoarea sută de ani, vor provoca pagube de 7,6 miliarde de euro. Estimările indică în jur de 6.800 de victime și avarierea a 211.000 clădiri.

În planul guvernamental deintervenție se arată că în cazul unui cutremur major sunt așteptate și alte catastrofe conexe. Pe lângă riscul presupus de prăbușirea sau avarierea gravă a unor clădiri pot apărea și alte riscuri:

• risc natural (inundații, alunecări de teren, tasări, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor);
• risc biologic (epidemii/zoonoze);
• risc tehnologic (incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, accidente nucleare sau radiologice).

Planul prevede perioadele de intervenție

În cazul unui cutremur autoritățile au stabilit perioadele de remediere pentru eventualele efecte negative. Guvernul are în vedere refacerea rapidă a infrastructurii esențiale și de transport:

• între 1 şi 45 zile pentru asigurarea alimentării cu gaze;
• între 1 şi 45 zile pentru asigurarea alimentării cu apă;
• între 1 şi 60 zile pentru asigurarea alimentării cu energie electrică;
• între 1 şi 31 zile pentru refacerea sistemelor de apă-canal;
• între 1 şi 45 zile pentru asigurarea legăturilor de comunicaţii telefonice, reţelelor şi serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei;
• între 1 şi 27 zile pentru refacerea sistemelor de alimentare cu agent termic.

În cât timp se va face infrastructura de transport

Planul guvernului prevede o serie de termene pentru refacerea infrastructurii de transport. Autoritățile vor lua măsuri și în funcție de fondurile și resursele logistice de care dispun:

• între 7 şi 138 zile, perioadă necesară pentru refacerea podurilor distruse/avariate;
• între 7 şi 110 zile, perioadă necesară pentru refacerea şoselelor distruse/avariate;
• între 5 şi 60 zile, perioadă necesară pentru refacerea pistelor de aterizare de pe aeroporturi;
• între 2 şi 45 zile, perioadă necesară pentru refacerea construcţiilor din incinta porturilor;
• între 3 şi 200 zile, perioadă necesară pentru refacerea infrastructurii de căi ferate.