În ziua de 28 August 2020, la ora 17:20:54 (ora locală a României), s-a produs în Marea Neagră un cutremur cu magnitudinea de 3.3. Acesta s-a înregistrat la adâncimea de 15 km.

 

Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 181 km V de Sevastopol, 214 km E de Constanța, 238 km V de Simferopol, 258 km S de Odessa, 289 km SE de Brăila, 292 km S de Kherson, 293 km SE de Galați, 294 km NE de Varna

Un cutremur crustal, cu magnitudinea ML de 3,3 grade, s-a produs în ziua de vineri, 28 august, în Marea Neagra, la Est de Constanța.

Seismul a avut loc la ora locala 17 h 20 minute și 54 de secunde (14 h 20 min54 sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamântului, epicentrul mișcarii seismice a fost localizat în Marea Neagra, la 214 km Est de Constanța.

Cutremurul s-a produs la adâncimea de 15 km și a avut magnitudinea de 3,3 grade pe scara Richter.

De la începutul lunii august, în România au avut loc 25 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,9 pe Richter.

Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimțit şi la Bucureşti.

Reamintim că, în 2010, era montat cel mai modern sistem de atenuare a şocurilor seismice la o clădire din Bucureşti.

Măsura avea ca scop atenuarea efectelor unui cutremur cu intensitate de 8 grade pe scara Richter.

Au trecut 43 de ani de la producerea ultimului mare cutremur în România, seismul din 4 martie 1977, care a provocat moartea a peste 1.570 de persoane şi dărâmarea a 31 de clădiri în Bucureşti.

De asemenea, atunci au fost afectate trei imobile nou-construite şi 28 vechi, datând din perioada interbelică.

Care au fost cele două secvenţe determinante din seria măsurilor de protejare a clădirilor construite în România? Primul dintre ele a fost înregistrat după cutremurul din 10 noiembrie 1940.

La acea vreme s-a efectuat întărirea grinzilor orizontale ale palatului nou al Băncii Naţionale a României, astfel încât, în timpul balansului, să poată prelua 5% din greutatea pe verticală a imobilului.

A fost o premieră şi în baza acelui calcul se proiectează până în ziua de astăzi. Al doilea episod s-a consumat în 2010 şi a presupus aşezarea unei clădiri aparţinând Academiei de Studii Economice pe nişte tampoane antiseismice, fabricate în SUA.