UN AN DE CUSTODIE COMUNĂ în România. Experienţa unui tătic: "Nu sfătuiesc pe nimeni să meargă doar pe mâna legii"

La un an de când românii pot împărţi îngrijirea copiilor, lucrurile nu s-au schimbat radical. "Marele pas s-a făcut, deciziile se iau împreună de părinţi, însă termenele de judecată date de instanţe rămân extrem de lungi. La ordonanţa prezidenţială, cazuri urgente, se dau termene şi la 45 de zile. La procese e mai rău: săptămâna trecută am primit la un caz termen în martie 2013", exemplifică avocatul Bogdan Drăghici.

"Prin înţelegere cu fosta parteneră obţii mult mai mult decât îţi dă orice instanţă. Nu sfătuiesc pe nimeni să meargă doar pe mâna legii că pierde", este sfatul lui Florin Georgescu, tăticul unei fetiţe de trei ani, care a trecut inclusiv printr-un proces de custodie comună. Varianta împărţirii custodiei este posibilă în România de la 1 octombrie 2011, când a intrat în vigoare noul Cod Civil. "Sentinţa de custodie comună nu înseamnă totul, dacă nu se stabileşte şi un program de legături personale consistente", este de părere avocatul Bogdan Drăghici, care se plânge şi de faptul că termenele de judecată sunt foarte lungi. O variantă pentru rezolvarea acestui neajuns este, mai nou, medierea, obligatorie din octombrie 2012, care poate scurta termenul unul proces de divorţ şi custodie de la câţiva ani la câteva săptămâni. "Custodia comună îţi dă un plus de legitimitate, te poţi implica la nivel decizional în educaţia copilului. Înainte nici nu erai întrebat. Conflictele între părinţi se diminuează sau chiar dispar pentru că niciunul nu se mai consideră perdant", crede Florin Georgescu. Acum doi ani, Florin a decis să-şi încheie relaţia de concubinaj cu mama micuţei. Femeia i-a permis să-şi viziteze fetiţa la domiciliul ei. Florin lucra în Bucureşti şi era nevoit să vină săptămânal la Braşov să-şi vadă copilul. Dar bărbatul îşi dorea să aibă posibilitatea să o aducă şi în Bucureşti, la bunici. Cum femeia nu îi permitea, a cerut custodie comună. Procesul s-a desfăşurat la Judecătoria Braşov. Prima dată a cerut ordonanţă prezidenţială, dată temporar în situaţii de urgenţă, deoarece mama îi interzicea categoric să-şi vadă copilul. Într-un final, mama a acceptat amiabil custodia comună. Urgenţe judecate după o lună şi jumătate "Au fost cazuri de custodie comună de ordinul miilor anul trecut. Chiar dacă judecătorii oferă custodia comună, domiciliul se stabilieşte de obicei la mamă, indiferent dacă oferta tatălui este superioară. Totuşi, pasul cel mare s-a făcut, deciziile se iau acum împreună", declară avocatul Bogdan Drăghici, care se plânge însă de faptul că termenele de judecată date de instanţe rămân extrem de lungi. "La ordonanţa pre zidenţială, cazuri urgente, se dau termene şi la 45 de zile. La procese e mai rău: săptămâna trecută am primit la un caz termen în martie 2013", exemplifică avocatul. O altă nemulţumire sunt cazurile în care judecătorii ajung să decidă încredinţarea în cazul unor copii de 4-5 ani, după o audiere făcută în sala de judecată, în prezenţa părinţilor. "Judecătorii îşi aduc propriile drame în sala de judecată, nu înţelg că decid destine, nu împart bostani". BOGDAN DRĂGHICI, avocat O speranţă pentru toţi: medierea O soluţie care scapă părinţii şi instanţele de ani de procese este, mai nou, medierea. "Permite ca procesul de divorţ şi custodia să se stabilească într-un interval de câteva săptămâni în loc de câţiva ani. Părinţii pot decide de comun acord inclusiv să renunţe la ancheta socială", spune Zeno Şuştac, membru în Consiliul de Mediere şi Managing Partner la Şuştac&Asociaţii. În acest moment, în ţară, există 3.000 de mediatori, iar din ianuarie vor fi 5.000.