Curtea Constituţională a Croaţiei a hotărât că preşedintele Zoran Milanovici nu poate ocupa și funcţia de prim-ministru. Magistrații constituționali au stabilit că șeful statului nu-și poate asuma conducerea unei coaliții de guvernare, după alegeri.
Alegerile parlamentare din Croația au fost câștigate de partidul conservator de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HDZ). Partidul, condus de actualul prim-ministru Andrej Plenkovic, a obținut 61 de locuri în Parlament, insuficiente pentru constituirea unei majorități. Drept urmare se poartă negocieri pentru pentru formarea unei coaliţii de guvernare.
Curtea Constituțională l-a nemulțumit pe președintele socialist
O coaliţie condusă de Partidul Social Democrat (SDP) a președintelui Zoran Milanovic a ocupat locul al doilea în alegeri, cu 42 de locuri. Chiar dacă rezultatul alegerilor a făcut puţin probabil ca Milanovic să devină şef al guvernului, el și-a dorit funcția. Însă Curtea Constituțională s-a opus, chiar dacă președintele ar reuşi să găsească sprijin în rândul partidelor mai mici.
Instanța supremă a Croației a stabilit că cele două funcții sunt incompatibile. Câteva ore mai târziu, Zoran Milanovic a respins decizia, declarând că Parlamentul este singura instituţie care ar putea decide cine va fi prim-ministru. El nu a spus, însă, cum intenționează să conteste soluția.
Preşedintele a acuzat instanţa că îi favorizează pe rivalii din Uniunea Democrată Croată (HDZ). Zoran Milanovic este un critic al Uniunii Europene și al NATO. De asemenea, s-a opus susținerii Ucrainei în războiul cu Rusia.
Alegeri câștigate de partidul la guvernare
Alegerile din Croația au fost câștigate de HDZ, condus de premierul Andrej Plenkovic, aflat la guvernare. Acesta poartă negocieri, în aceste ore, pentru formarea unei coaliţii de guvernare. Mişcarea Patriei, de extremă-dreapta, a ocupat locul trei cu 14 locuri în Parlament. Acest lucru ar putea avea un rol decisiv în trecerea HDZ-ului peste pragul necesar formării unui nou guvern.
Curtea Constituțională a declarat că Milanovic nu a respectat un avertisment din luna martie. Instanța l-a avertizat că ar trebui să demisioneze de la președinție dacă dorește să candideze pentru postul de prim-ministru.
„Prin declaraţiile şi comportamentul său, preşedintele republicii... s-a pus într-o poziţie în care nu poate fi nici titular de mandat pentru componenţa viitorului guvern şi nici prim-ministru”, a precizat instanţa.
Socialistul pro-Putin ar vrea să fie și președinte, și premier
Milanovic a susţinut o conferinţă de presă în care a subliniat că prioritatea este ca partidele să formeze un parlament. Ulterior, acestea vor negocia cine va conduce guvernul.
„Aceasta este o voinţă suverană a parlamentului, nu a Curţii Constituţionale. Pot spune orice vor, dar nu pot face nimic”, a declarat Milanovic într-o conferinţă de presă.
Milanovic a dizolvat parlamentul pe 18 martie și a declanșat alegeri anticipate care s-au ținut săptămâna aceasta. El a anunțat că dorește să ocupe funcția de prim-ministru şi că va renunța la poziția de președinte după ce va câştiga scrutinul. Curtea Constituţională a spus la momentul respectiv că trebuie să demisioneze mai întâi.
Croaţia este o democraţie parlamentară în care prim-ministrul şi cabinetul său stabilesc toate politicile majore. Preşedintele este împuternicit să numească prim-ministrul pe baza rezultatelor alegerilor. El poate dizolva parlamentul şi acţionează ca şef al forţelor armate, cu un cuvânt de spus în politica externă.