Evenimentul Zilei > Justitie > Curtea Constituţională dă lecţii de Drept CSM
Curtea Constituţională dă lecţii de Drept CSM

Curtea Constituţională dă lecţii de Drept CSM

Trei dintre "greii" Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea, au încălcat legea candidând la al doilea mandat, susţine CCR.

Trei foşti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea, au încălcat legea atunci când au candidat şi au obţinut un al doilea mandat în CSM. Iar Senatul a încălcat Constituţia când i-a validat în funcţii.

De asemenea, Senatul şi-a neglijat obligaţiile legale şi atunci când i-a desemnat pe cei doi membri ai societăţii civile în CSM, fără să observe că unul dintre aceştia, Victor Alistar, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Transparenţă, a fost găsit în situaţie de incompatibilitate de Agenţia Naţională de Integritate şi a fost sancţionat, potrivit legii, cu interdicţia de a ocupa o funcţie publică vreme de trei ani.

Acestea sunt principalele con cluzii desprinse din textele deciziilor Curţii Constituţionale a României (CCR), publicate ieri în Monitorul Oficial, prin care au fost declarate neconstituţionale cele două hotărâri ale Senatului de validare a componenţei noului CSM.

"Nimeni nu este mai presus de lege"

Astfel, potrivit CCR, legea de organizare a CSM prevede că "durata mandatului membrilor aleşi este de 6 ani, fără posibilitatea reinvestirii". Această interdicţie nu exista în 2004, atunci când Bărbulescu, Lupaşcu şi Chiujdea au fost aleşi pentru primul lor mandat în Consiliu, dar a fost introdusă câteva luni mai târziu, în iunie 2005.

Anul trecut, când au organizat alegerile pentru noul CSM, vechii membri ai Consiliului au decis că interdicţia de a candida pentru un nou mandat nu se aplică şi în cazul lor. Motivul: nu exista atunci când au candidat pentru primul mandat, iar legea nu se poate aplica retroactiv. Această interpretare a legii, contestată atât public, cât şi în instanţele de judecată de unii dintre magistraţi şi de asociaţiile pro fesionale ale acestora, este respinsă acum şi de CCR, care explică, în decizia sa, că textul de lege prin care li s-a interzis membrilor CSM să aibă mai mult de un mandat nu a influenţat în niciun fel desfăşurarea mandatelor în curs la acel moment.

Prin urmare, nu se poate vorbi despre o prevedere legală care să acţioneze retroactiv. În concluzie, CCR a constatat că hotărârea Senatului prin care s-a validat lista celor 11 magistraţi aleşi în CSM, dintre care trei – Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea – se află la al doilea mandat, în ciuda faptului că legea le interzice acest lucru, reprezintă o încălcare a articolului 1, alineatul 5 din Con s tituţie. Acesta prevede că "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Judecătorii CCR întăresc această concluzie precizând că potrivit Legii fundamentale, "nimeni nu este mai presus de lege".

În final, judecătorii CCR a trag atenţia că Senatul are obligaţia constituţională de a-i valida în funcţii pe ceilalţi opt membri ai CSM, aleşi cu respectarea legii, urmând ca "pentru cele trei demnităţi ce au atras viciul de neconstituţionalitate" să fie reluate alegerile. La scurt timp după publicarea celor două decizii ale CCR, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a anunţat că Senatul va analiza în prima şedinţă validarea componenţei CSM.

INFLUENŢĂ

Ce ascund robele excluse din Consiliul Superior al Magistraturii

Lidia Bărbulescu. A intrat în magistratură în 1978 şi, timp de 23 de ani, şi-a desfăşurat activitatea la instanţele din judeţul Olt. Cariera ei a cunoscut un salt brusc în 2001, când fostul ministru PSD al justiţiei Rodica Stănoiu a promovat- o la Curtea Supremă.

În 2007, ministrul Monica Macovei a cerut CSM să o cerceteze pe Lidia Bărbulescu pentru trafic de influenţă, acuzând-o că ar fi intervenit, în ca litate de membru al Consiliului, în favoarea angajării fiicei sale în aceeaşi instituţie. În 2009, CSM a propus-o pe Bărbulescu pentru funcţia de preşedinte al Curţii Supreme, dar candidatura sa a fost respinsă de preşedintele Băsescu.

Dan Lupaşcu. E judecător din 1990, iar în 1999 a devenit preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, funcţie din care s-a autosuspendat în 2007, când legea l-a obligat să devină membru cu activitate permanentă la CSM.

Judecătorul Lupaşcu are o lungă experienţă şi în CSM, unde a ocupat funcţia de secretar general în 2003 şi 2004, când CSM-ul era o instituţie total subordonată politicului şi ministrului Stănoiu. Ulterior, el a devenit primul preşedinte al CSM, când s-a remarcat drept un adversar al reformelor "Macovei".

Dan Chiujdea. Şi-a început cariera de procuror în 1997, iar din 2001 a ocupat funcţia de şef al Parchetului Judecătoriei Sectorului 1. În 2004, a fost ales ca reprezentant al procurorilor în CSM, fiind cel mai tânăr membru al Consiliului.