Curtea Consituțională a României (CCR) explică de ce magistrații au statut special la calcularea pensiilor

Magistrații de la CCR s-a pronunțat asupra modului de calcul al pensiei magistraților, care sunt favorizați în fața unei alte categorii profesionale: militarii.

CCR s-a pronunțat în privința calcului pensiei magistraților. În raport cu veniturile militarilor. „Magistrații reprezintă o categorie profesională distinctă și, prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi. Curtea a statuat că principiul egalității în drepturi nu are semnificația omogenității, astfel că situații obiectiv diferite justifică și uneori chiar impun un tratament juridic diferențiat”, au spus magistrații de la CCR.

Ce se spune în soluția celor de la CCR

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1), ale art. 30 și ale art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, și ale art. 60 alin. (1) din aceeași lege, în forma în vigoare la 22 septembrie 2016, excepție ridicată de Eugen Ciorbaru în Dosarul nr. 38/88/2017 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.368D/2018.

1. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.373D/2018 și nr. 550D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ridicată de Mihalache Oprișan în Dosarul nr. 3.008/91/2017 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, respectiv excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ridicată de Nechita Pampa în Dosarul nr. 424/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul Curții Constituționale nr. 550D/2019, autorul excepției de neconstituționalitate Nechita Pampa a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.373D/2018 și nr. 550D/2019 la Dosarul nr. 2.368D/2018, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 28 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 38/88/2017, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor "art. 28 alin. (1), art. 30 și art. 109 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, și ale art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 în forma în vigoare la 22 septembrie 2016". Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul-reclamant Eugen Ciorbaru în cadrul soluționării apelurilor declarate de autorul excepției și de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și Comisia de Contestații Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale împotriva Sentinței civile nr. 2022/2017, pronunțată de Tribunalul Tulcea. Prin această sentință, instanța a respins cererea reclamantului de anulare a Deciziei de recalculare a pensiei din 22 septembrie 2016, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, și cererea privind obligarea pârâților de a lua în calculul pensiei solda de comandă, vechimea și toate sporurile și de a calcula separat contribuția la pensia suplimentară de 9%.

8. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.008/91/2017, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 pct. 6 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul - contestator Mihalache Oprișan în cadrul soluționării apelului declarat de autorul excepției împotriva Sentinței civile nr. 387/2018, pronunțată de Tribunalul Vrancea, prin care s-a respins, ca nefondată, cererea de recalculare a pensiei cu includerea sporului aferent contribuției la pensia suplimentară de 9%.

9. Prin Încheierea din 20 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 424/100/2018, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Nechita Pampa în cadrul unei cauze având ca obiect anularea în parte a deciziei de pensionare din 2017, emisă de Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv recalcularea pensiei militare de stat, prin actualizarea bazei de calcul.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.368D/2018 arată că, în condițiile în care baza de calcul pentru recalcularea pensiei militarilor pensionați anterior Legii nr. 223/2015 se actualizează la data deschiderii drepturilor de pensie și în condițiile în care pensiile militarilor sunt actualizate numai ca urmare a majorării soldei de grad, fără a fi luate în considerare și sporurile care se acordă militarilor aflați în activitate, se creează o stare de discriminare între pensionarii care nu au beneficiat de sporurile care se acordă la acest moment militarilor care au gradul și funcția similare celor avute de reclamant și militarii care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani, de exemplu. Cu alte cuvinte, recalcularea pensiilor militarilor pensionați anterior Legii nr. 223/2015 prin actualizarea salariilor lunare brute (care cuprind și sporurile, solda de comandă și alte venituri care nu sunt excluse din baza de calcul) la data deschiderii drepturilor de pensie "va crea o situație de discriminare între cei care, de exemplu, au fost pensionați anterior lunii decembrie 2006 (când existau anumite sporuri) și cei care au ieșit la pensie ulterior acestei date, care beneficiază de mai multe sporuri. Astfel, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în fața legii, potrivit căreia situațiile în care se află anumite persoane trebuie să difere în esență pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional. Or, textele criticate creează discriminare cu privire la cuantumul pensiei, în funcție de data ieșirii la pensie, între militarii care au ieșit la pensie având același grad militar și îndeplinind aceeași funcție și aceleași atribuții în ani diferiți, ca urmare a existenței în diferite etape de timp a unor sporuri salariale. Este de observat că militarii care au ieșit la pensie anterior lunii decembrie 2006 nu au beneficiat de sporul de confidențialitate. O situație similară se regăsește în cazul soldei de comandă, de care reclamantul - autor al excepției nu a beneficiat, însă de care beneficiază persoana care la acest moment deține funcția de șef birou pe care a deținut-o și autorul excepției. În raport cu aceste sporuri, precum și cu altele, militarii care au ieșit la pensie după anul 2014 beneficiază de pensii mai mari decât cei care au ieșit la pensie anterior anului 2014. Se invocă Decizia nr. 88 din 1 iunie 1999, prin care Curtea Constituțională a statuat că se asigură și actualizarea pensiei magistraților pensionați anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 142/1997 în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților aflați în activitate. Așadar, în condițiile în care magistrații pensionari beneficiază de o actualizare a pensiei în funcție de toate elementele salariale ale magistraților în funcție, se susține că nu există un criteriu obiectiv și rațional pentru care militarii să nu beneficieze, la rândul lor, de actualizarea cuantumului pensiei în raport cu toate elementele salariului, inclusiv sporuri, de care beneficiază militarii aflați în activitate.

11. Totodată, se arată că, potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015, unul dintre principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat îl reprezintă principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, acest principiu respectând prevederile art. 16 din Constituție. Așadar, recalcularea pensiei pe baza unor elemente salariale incomplete și diminuate în raport cu situația la zi, în cuantumuri actualizate la nivelul momentului pensionării, în loc de 1 ianuarie 2016, constituie o încălcare a principiului egalității și creează o evidentă discriminare în raport cu cei cărora li se stabilește dreptul la pensie pe baza elementelor salariale și ale cuantumurilor acestora la zi. Rațiunea adoptării Legii nr. 223/2015 a fost aceea ca situația juridică nou-creată să asigure tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu. Recalcularea/actualizarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat se va realiza în funcție de soldele brute ale militarilor aflați în activitate, de la data de 1 ianuarie 2016 (incluzând sporurile, gradațiile, compensațiile pe care un militar, având aceeași funcție și îndeplinind aceleași atribuții, le are la data de 1 ianuarie 2016).

12. În final, se susține că art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care a fost modificat art. 30 din Legea nr. 223/2015, generează discriminări între persoane aflate în aceeași situație juridică, adică între militari, polițiști și funcționari cu statut special, toți având calitatea de beneficiari ai legii pensiilor militare. Prin această normă, a fost introdus, fără vreo justificare obiectivă și rezonabilă, un plafon arbitrar al cuantumului pensiei militare de 85% din baza de calcul definită de art. 28, incluzând în acest plafon aleatoriu și drepturile contributive ale militarilor de 3%, 6%, 9%, acordate prin art. 108 din aceeași lege, ca pensie suplimentară. Plafonul împarte beneficiarii legii în două categorii: 1. beneficiari cu vechime cumulată de până la 36 de ani, care își valorifică întreaga vechime din decizia de pensie și integral sporul pentru pensia suplimentară; 2. beneficiari discriminați, cu vechime de peste 36 de ani, "sancționați" cu nevalorificarea parțială sau totală a vechimii cumulate, recunoscută în deciziile de calculare/recalculare a pensiei militare, și a sporului pentru pensia suplimentară. Aceștia pierd ani din sporul de vechime pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții, precum și stagiile contributive ulterioare pensionării (cazul reclamantului), valorificate deja în deciziile anterioare noii legi, dar care nu mai pot fi valorificate nici în sistemul public de pensii. Așadar, art. 30 din Legea nr. 223/2015 este discriminatoriu pentru beneficiarii legii pensiilor militare cu vechime de peste 36 de ani, deși art. 2 lit. b) din lege consacră principiul egalității între beneficiari.

13. Autorul excepției din Dosarul nr. 2.373D/2018 arată, în esență, că este discriminat în raport cu pensionarii din sistemul public, deoarece pensia suplimentară a fost acordată în România începând cu 1 ianuarie 1967, atât pentru civili, cât și pentru militari. Însă, prin Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei militare de stat s-a plafonat la 85% din baza de calcul, astfel că pensia suplimentară nu se mai acordă, deși a fost plătită contribuția la Fondul de pensii suplimentare. Astfel, dispozițiile de lege criticate contravin art. 16 și art. 47 din Constituție. Totodată, se susține că prin procentele acordate potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015 și prin limitarea prevăzută de art. 30 din aceeași lege s-a ajuns la situația în care militarii cu o vechime mai mică de 36 ani să beneficieze integral de pensie suplimentară, iar militarilor cu o vechime de peste 36 ani să li se scadă progresiv cu câte un procent pentru fiecare an beneficiul pentru pensia suplimentară. Cei care au o vechime de peste 45 ani pierd câte un procent pentru fiecare an și pierd, de asemenea, integral, beneficiul pentru pensia suplimentară. Autorul excepției arată că are o vechime de 47 ani cumulată, ceea ce înseamnă că pierde 2% la vechime și integral beneficiul pentru pensia suplimentară, pentru care a plătit contribuția. Se încalcă astfel atât jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi, cât și art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind principiul egalității beneficiarilor pensiei militare de stat. De asemenea, se susține că se încalcă și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul contributivității, și anume Deciziile nr. 736 din 24 octombrie 2006 și nr. 872 și nr. 873 din 25 iunie 2010, prin care s-a constatat că pensia de serviciu are două componente: componenta contributivității și componenta suplimentară din partea statului. Or, se susține că, în cazul pensiilor militare de stat, componenta contributivă este pensia suplimentară, iar suplimentul din partea statului este pensia de serviciu, potrivit art. 4 din Legea nr. 223/2015. Având în vedere dispozițiile de lege criticate, se pune întrebarea până la ce nivel poate scădea pensia militară de stat, dacă statul nu mai dispune de resurse financiare suficiente, situația care afectează nivelul de trai decent, garantat de art. 47 din Constituție. În acest sens, mai arată că soldele lunare brute stabilite în decembrie 2009 nu au fost indexate cu rata inflației.

14. Totodată, se susține că la data de 1 ianuarie 2016 s-a folosit la recalcularea pensiilor militare de stat media soldelor lunare brute stabilită în decembrie 2009 prin raportare la valoarea de referință sectorială prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 care a fost respinsă de Parlament prin Legea nr. 49/2012. Astfel, cu toate că recalcularea pensiilor militare de stat s-a raportat la data de 1 ianuarie 2016, elementele soldei brute lunare avute în vedere la cuantumul pensiei nu au fost cele prevăzute de legislația în vigoare la acea dată (adică valoarea de referință sectorială de 600 lei, prevăzută în legile anuale de salarizare), ci s-a folosit vechea valoare de referință sectorială care nici nu mai era în vigoare, încălcându-se dispozițiile art. 47 din Constituție.

15. Autorul excepției din Dosarul nr. 550D/2019 arată, în esență, că, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, respectiv 1 ianuarie 2016, cuantumul pensiilor militare se stabilește potrivit bazei de calcul prevăzute la art. 28 și după algoritmul prevăzut la art. 29, însă art. 30 din lege instituie un plafon maxim al pensiei de 85% din baza de calcul. Art. 108 din lege prevede acordarea unui spor pentru pensia suplimentară, care se stabilește în funcție de vechimea contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară, însă, prin plafonarea instituită de dispozițiile de lege criticate, se ajunge la diminuarea sau chiar anihilarea sporului pentru pensia suplimentară, fără să existe o justificare obiectivă, în condițiile în care persoana respectivă a contribuit în perioada activității la Fondul pentru pensia suplimentară. De altfel, pensia suplimentară a fost reglementată prin Decretul nr. 141/1967, iar în varianta inițială a Legii nr. 223/2015, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, sporul pentru pensia suplimentară nu era avut în vedere la stabilirea plafonului de 85%.

16. În concluzie, se susține că, dacă se interpretează în sensul că plafonarea prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015 vizează și sporul pentru pensia suplimentară, atunci dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, încălcând atât art. 16 din Constituție, cât și prevederile art. 2 alin. (1) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

17. Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă apreciază că pretențiile reclamantului în cauză vizează o pensie militară stabilită în conformitate cu Legea nr. 223/2015. Acest tip de pensie nu are caracter contributiv și se acordă de stat în considerarea importanței activității acestei categorii profesionale și ca o formă de recunoștință față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei. Din acest motiv, însă, statul poate stabili în mod liber modul de calcul al acestui tip de pensie, îl poate modifica și poate chiar suprima acest beneficiu astfel cum s-a întâmplat, de exemplu, prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Așadar, pensiile militare de stat constituie un beneficiu opțional, pe care statul îl acordă în condițiile stabilite cu o mare marjă de apreciere, beneficiarul putând opta pentru pensia de asigurări sociale dacă o consideră mai avantajoasă. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în legătură cu eliminarea acestui beneficiu. Totuși, instanța arată că art. 2 din Legea nr. 223/2015 instituie anumite principii de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, între care principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la acesta, și principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege. Astfel, instanța arată că se pune astfel problema dacă, în considerarea acestor prevederi legale, reclamantul are o speranță legitimă ca modul de calcul și actualizare al pensiei militare de care beneficiază să fie stabilit la fel pentru toți beneficiarii indiferent de data la care s-au pensionat.

18. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că normele criticate nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, astfel că nu încalcă prevederile art. 16 din Constituție. Stabilirea bazei de calcul, a veniturilor ce se includ în aceasta și a celor care nu se includ, procentul din baza de calcul acordat, plafonarea pensiei militare de stat la 85% din baza de calcul și modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu reprezintă opțiunea legiuitorului, așadar, o problemă de legiferare care nu ar putea fi cenzurată de instanța judecătorească. Se mai apreciază că atât condițiile și criteriile de pensionare, cât și cuantumul și modul de calcul al pensiei sunt stabilite de legiuitor, care are, în același timp, libertatea să le modifice. Totodată, apreciază că nu poate exista discriminare între pensionarii din sistemul public și beneficiarii pensiei militare de stat întrucât aceștia se află în situații juridice diferite, reglementate prin acte normative diferite.

19. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 din Constituție, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 652 din 30 octombrie 2018.

0. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

21. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, solicitarea autorului excepției de neconstituționalitate depusă la Dosarul Curții Constituționale nr. 550D/2019, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

23. Obiectul excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 2.368D/2018, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile "art. 28 alin. (1), art. 30 și art. 109 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, și ale art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 în forma în vigoare la 22 septembrie 2016". Analizând notele scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că obiect al acesteia îl reprezintă dispozițiile art. 28 alin. (1), ale art. 30, ale art. 60 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 (care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016). Curtea reține că, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, dispozițiile art. 28 alin. (1), ale art. 30 și ale art. 109 alin. (1) au fost modificate prin art. 40 pct. 4, pct. 6, respectiv pct. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Ulterior cererii de chemare în judecată, dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au fost modificate prin art. VII pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, și prin art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", precum și faptul că dispozițiile din Legea nr. 223/2015, în forma criticată, sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, având ca obiect anularea Deciziei de recalculare a pensiei din 22 septembrie 2016, Curtea va analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată. În Dosarul nr. 2.373D/2018, obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 40 pct. 6 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, care modifică dispozițiile art. 30 și ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. În Dosarul nr. 550D/2019, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Prin urmare, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1), ale art. 30, ale art. 60 alin. (1) și ale art. 108 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care au următorul conținut:

- Art. 28 alin. (1):

"

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;

b) compensațiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;

p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.";

- Art. 30: "Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.";

- Art. 60 alin. (1), în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017:

"

Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.";

- Art. 108:

"

Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.";

- Art. 109 alin. (1): "Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi."

24. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și în art. 47 privind nivelul de trai decent.

25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015, s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, spre exemplu, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, constatând constituționalitatea acestora.

26. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție pentru pretinsa discriminare a titularilor pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 față de alți titulari de pensii de serviciu, Curtea a reținut prin Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 15, că ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Este adevărat, deopotrivă, că, reglementând condițiile de acordare a pensiilor și modul de calcul al acestora, legiuitorul este ținut să respecte prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situații identice. Curtea a precizat că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii de serviciu.

27. Referitor la categoria magistraților, la care autorul excepției din Dosarul nr. 2.368D/2018 face referire prin prisma Deciziei Curții Constituționale nr. 88 din 1 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, Curtea a reținut, la paragrafele 16 și 17 ale Deciziei nr. 888 din 15 decembrie 2020, că magistrații reprezintă o categorie profesională distinctă și, prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi. Curtea a statuat că principiul egalității în drepturi nu are semnificația omogenității, astfel că situații obiectiv diferite justifică și uneori chiar impun un tratament juridic diferențiat. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999). În consecință, dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi nu sunt încălcate.

28. Curtea a mai observat că stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, opțiune care se situează în marja sa de apreciere, permisă de art. 16 din Constituție, și care dă expresie dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii.

29. Referitor la criticile de neconstituționalitate ce vizează, în esență, faptul că între militarii pensionați în perioade diferite de timp există diferențe în ceea ce privește baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, precitată, paragrafele 16 și 17, că, prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deși prin acest demers legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferențelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligație ce decurge din prevederile constituționale ale art. 16. Curtea a mai reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, precitată, paragraful 18). Curtea a arătat că existența unor discrepanțe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-odată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil.

30. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 47 din Constituție, prin Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, paragrafele 19 și 20, Curtea a reținut că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar care se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

31. Curtea a mai precizat că soluționarea aspectelor care vizează, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii revine autorităților publice competente, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești.

32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Ciorbaru în Dosarul nr. 38/88/2017 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă, de Mihalache Oprișan în Dosarul nr. 3.008/91/2017 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, respectiv de Nechita Pampa în Dosarul nr. 424/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1), ale art. 30, ale art. 60 alin. (1) și ale art. 108 și art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția I civilă, Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2021.