Caz inedit în Justiție: o judecătoare de la Curtea de Apel Brașov susține, într-o cerere de abținere formulată într-un dosar penal, că asupra ei s-au exercitat presiuni pentru a soluționa cât mai repede cauza.

Fiind vorba de un caz de evaziune fiscală, care implică expertize, și de foarte mulți martori care ar trebui audiați, judecătoarea a considerat că presiunile ar aduce prejudicii părților. Interesant este și că, imediat după ce i-a fost respinsă cererea, judecătoarea s-a întors la judecarea procesului și i s-a clasat un dosar de luare de mită în care era cercetată de peste doi ani.

Nu judecătorul stabilea termenele

Pentru că e vorba de o speță cu multe interese, am preferat să ne rezumăm la citarea documentelor oficiale din dosar. Astfel, inculpatul din dosar, Marian Dorha, patronul unei firme de taximetrie din Brașov, judecat alături de soția și fiica sa, declară:

 „În timpul cercetării judecătorești, la termenul din data de 11.06.2018, a apărut la dosar CEREREA de Abținere în cauză a doamnei judecător Mandu Alina Constanța formulată la data de 06.06.2018 si înregistrată la Curtea de Apel Brașov, cerere soluționată și respinsă.

1) La data de 16.05.2018 a avut loc ședința membrilor secției penale din cadrul Curții de Apel Brașov, consemnată în procesul verbal încheiat la acea dată.

2) La data de 06.06.2018 judecătorul cauzei, Mandu Alina Constanța, se adresează Curții de Apel Brașov cu o cerere de abținere prin care face mențiunea expresă despre dosarul penal în cauză, că i se induce o stare de presiune pentru obținerea unei soluții în dosarul penal nr 524/64/2018 – într-un termen stabilit de alte persoane decât judecătorul cauzei.”

 

Procesul, ținut în aula Universității

3) La data de 27.06.2018, la doar 20 de zile de la depunerea cererii de abținere la Curtea de Apel Brașov de către judecătoarea în cauză, Mandu Alina Constanța, apare Ordonanța de Clasare a acesteia într-un dosar de luare de mită, împreună cu fostul membru al Consiliului Superior la Magistraturii, judecătorul Alexandru Șerban și soția acestuia, judecatoarea Mirela Șerban. (dosarul are legătură cu soții Dorin și Florina Maior, nume cunoscute justiției brașovene. Dorin Maior, revoluționar, a fost încarcerat, iar dosarul judecătorilor brașoveni privea o posibilă mită dată în timpul cercetărilor. n.n.)

4) Toate ședințele de judecată s-au ținut la Aula Universității Transilvania Brașov (fiica lui Marian Dorha este cadru didactic la Universitate – n.n.) până în momentul în care s-a dat Ordonanța de Clasare în dosarul de luare de mită al doamnei judecător Mandu Alina Constanța, după care ședințele de judecată au început să se țină la Curtea de Apel Brașov.”

 

„Se induce o stare de presiune pentru obținerea unei soluții în acest dosar”

Cererea judecătoarei Constanța Mandu are într-adevăr un fragment ieșit din comun, ea spunând clar că se simte presată de colegi pentru a grăbi soluționarea dosarului lui Dorha: „Urmare a ședinței membrilor Secției Penale din cadrul Curții de Apel Brașov, din data de 16.05.2018, consemnată în proces-verbal (…) în care se face mențiune expresă despre dosarul penal în cauză, apreciez că se induce o stare de presiune pentru obținerea unei soluții în acest dosar într-un termen stabilit de alte persoane decât judecătorul cauzei, fapt care este contrar dispozițiilor legislative interne și internaționale menționate anterior și care poate prejudicia în mod grav drepturile și interesele persoanelor din prezentul dosar prin presiunea exercitată asupra judecătorului investit cu soluționarea dosarului.”

 

Magistrat, sub „Amenințarea” pensionării

În soluția de respingere a cererii, Curtea de Apel notează: „La data de 16.052018, judecătorii Secției Penale din cadrul Curții de Apel Brașov au fost convocați de către președintele Secției Penale pentru a fi puse în discuție probleme privind activitatea administrativ-judiciară a secției. Raportat la problemele dezbătute în ședința respectivă, printre care problema soluționării dosarelor complexe repartizate judecătorilor care în viitorul apropiat – 2018- 2019 – îndeplinesc condițiile de pensionare – prezentul dosar fiind în atenție, instanța apreciază că discuțiile purtate între judecătorii prezenți au avut loc în contextul preocupării legitime a președintelui de Secție Penală în a asigura buna desfășurare a activității de judecată a Secției, în a urmări soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil – atribuții expres prevăzute în art.24 alin.1 literele a,i din regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești – inclusiv prin raportare la jurisprudența CEDO. De altfel, s-a apreciat necesitatea purtării unor astfel de discuții pentru a fi identificate măsuri în vederea degrevării judecătorului ce are pe rol dosarul penal prezent, de o parte a ședințelor de judecată cu consecința acordării mai multor termene de judecată pe lună, ceea ce nu echivalează cu exercitarea unor presiuni asupra judecătorului investit cu soluționarea cauzei, care implicit să aducă atingere independenței și imparțialității în judecarea dosarului.”

Din documente reiese că judecătoarea se apropie de vârsta de pensionare și există riscul ca dosarul să fie reluat de la zero, dacă nu e soluționat înainte de acest termen. În condițiile schimbării legilor în domeniu, în ultimul timp au fost mai multe dosare celebre care s-au reluat după pensionarea magistratului. Obligarea unui judecător de a rezolva un dosar până la pensionare este o premieră în Justiție.