Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la reunificarea Germaniei, cancelarul Angela Merkel le-a cerut germanilor să aibă „același curaj” în fața Covid-19 ca în timpul căderii regimului comunist din fosta Republică Democrată.
Dar oare mai rezonează cuvintele și îndemnul Angelei Merkel la fel cum au rezonat, acum trei decenii, loviturile de ciocan în infamul zid al Berlinului?
La fel cum a rezonat, ca o lovitură de secure în fundația comunismului, îndemnul Papei Ioan Paul al II-lea: „Nu vă fie frică”
„Ştim că astăzi trebuie să avem din nou curajul de a merge pe noi căi din cauza pandemiei” de COVID-19, a afirmat Angela Merkel la istoricul oraș Potsdam, la sud-vest de Berlin, unde au loc ceremoniile dedicate acestei date.
„Le-a trebuit mult curaj oamenilor în fosta Germanie de Est care au ieşit în stradă, care au lansat revoluţia paşnică” în toamna anului 1989, a adăugat ea într-o scurtă alocuţiune.
De partea sa, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a insistat la rândul său asupra mândriei pe care o pot simţi germanii, „aceşti norocoşi în mijlocul Europei”, la 30 de ani după Reunificare.
„Nicio pandemie nu ne poate opri!”, a adăugat Steinmeier, deși ceremonia reunificării Germaniei a fost umbrită de restricțiile legate de pandemia Covid-19.
Evocând această Reunificare, şeful statului s-a entuziasmat: „Ce şansă! Ce performanţă! Avem dreptate să fim mândri de acea zi. Da, noi trăim în cea mai bună Germanie care a existat vreo dată”.
Festivitatea și, mai ales, entuziasmul proclamat de liderii de la Berlin, trebuie nuanțate, apreciază unii observatori.
Reunificarea Germaniei nu a avut loc fără convulsii și frământări, fără dezamăgiri și iluzii pierdute.
Așa cum au făcut și în trecut, liderii de la Berlin nu au ezitat să tragă de urechi Estul, teren propice pentru „populism și partidele extremiste”.
Într-adevăr, populația fostei Germanii de Est nu privește deloc cu ochi buni politica lui Merkel, deja blamată, de deschidere necondiționată a ușii pentru migranți, în condițiile unor diferențe de venituri est-vest și pe fondul unui program de tranziție energetică „verde” care pune în dificultate estul.
De altfel, Frank-Walter Steinmeier a subliniat că diviziunile continuă adesea să submineze relaţiile între germanii din est şi cei din vest şi i-a invitat pe toţi să faţă faţă eventualelor erori comise în cursul procesului de reunificare, scrie Agerpres.
Extremismul și populismul
„Este în joc democraţia noastră”, a avertizat preşedintele german, potrivit căruia dacă „coeziunea socială slăbeşte, neîncrederea în politică creşte, la fel şi terenul favorabil pentru populism şi partidele extremiste”, a spus Steinmeier, alături de care s-au aflat Angelei Merkel, predecesorul acesteia în funcţie Gerhard Schroeder (1998-2005), dar şi primul şi ultimul conducător al RDG desemnat democratic, Lothar de Maiziere.
Anterior, Merkel și președintele Bundestagului (camera deputaţilor), Wolfgang Schäuble, luaseră parte la o slujbă religioasă în biserica Sf.Petru şi Pavel din Potsdam.
Însă doar 130 de persoane au fost autorizate să intre în biserică pentru a se respecta măsurile de distanţare fizică impuse de pandemia Covid-19.
După căderea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989, Germania s-a reunificat, istoric, după ce a fost separată în urma celui de-al doilea Război Mondial, cu acordul URSS și al aliaților
Data de 3 octombrie este de atunci sărbătoare naţională în Germania.