Schimbările economice globale au un impact tot mai semnificativ asupra sistemelor de taxare la nivel internațional, modificând peisajul în care companiile își desfășoară activitatea. În lupta împotriva acestor provocări, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a jucat un rol central prin intermediul inițiativei sale de combatere a erodării bazei de impozitare și transferului profiturilor (BEPS).

BEPS 2.0 aduce modificări semnificative peisajului fiscal internațional, abordând noile provocări fiscale generate de digitalizarea economiei. Obiectivul său principal este să garanteze un nivel minim de impozitare eficientă pentru marile grupuri multinaționale.

OECD în fața schimbărilor economice globale

Această inițiativă este structurată în jurul a doi piloni:

• Pilonul I, care propune o redistribuire parțială a drepturilor de impozitare către țările unde companiile își desfășoară activitățile comerciale
• Pilonul II, care propune stabilirea unui nivel minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale mari, având o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro.

OECD a lansat raportul final privind Pilonul I - Suma B. Acesta se concentrează pe simplificarea și eficientizarea stabilirii prețurilor de transfer pentru activitățile de marketing și distribuție de bază, având în vedere în special țările cu autorități fiscale care se confruntă cu „resurse limitate”.

În curând, OECD va face publică o listă cu jurisdicțiile caracterizate de „resurse limitate” (low-capacity jurisdictions), care urmează să adopte această nouă abordare.

În țările care adoptă această abordare, rezultatele obținute conform Suma B vor fi recunoscute pe piață ca referință pentru prețurile de transfer, fără a fi obligatorii în jurisdicția unde societatea are sediul.

Cu toate acestea, există o excepție de la această regulă, deoarece membrii din cadrul Inclusive Framework (care cuprinde 145 de țări, inclusiv România) s-au angajat să respecte rezultatele stabilite prin această abordare de către țările caracterizate de „resurse limitate”.

În jurisdicțiile care utilizează Suma B, există două opțiuni disponibile: fie aceasta poate fi aplicată ca o regulă obligatorie pentru toate societățile rezidente care efectuează tranzacții influențate de Suma B, fie poate fi implementată ca un „safe harbour”, oferindu-le acestora opțiunea de a decide dacă o adoptă sau nu.

Implementarea opțională a Suma B. Cum influențează deciziile fiecărei jurisdicții

Având în vedere caracterul opțional al implementării acestei abordări, fiecare jurisdicție își va decide autonom când și cum va aplica Suma B, cu condiția ca aceasta să nu intervină mai devreme de anul 2025.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, există incertitudini cu privire la adoptarea unei abordări unitare. Acest lucru se datorează eforturilor actuale de stabilire a unor principii și reguli comune referitoare la prețurile de transfer în întreaga Uniune, prin intermediul Directivei privind Prețurile de Transfer, aflată în prezent în stadiul de propunere.

Deși nu face încă parte din OECD, România este în etapa de negociere pentru aderare. Prin deschiderea către implementarea abordării Suma B, țara noastră ar putea evidenția alinierea sa la standardele internaționale în domeniul fiscal și angajamentul său față de transparență și cooperare economică.

Suma B vizează în mod evident să ofere o modalitate mai eficientă de aplicare a principiului prețului de piață în ceea ce privește activitățile de marketing și distribuție de bază. Scopul său este, de asemenea, să asigure o impozitare echitabilă și să reducă complexitatea și disputele legate de prețurile de transfer.

Instrucțiunile OECD privind stabilirea marjei tranzacțiilor în contextul Suma B

Conform raportului, sunt furnizate orientări privind stabilirea marjei tranzacțiilor în cadrul Sumei B.

• utilizarea matricei de preț standardizată pentru a determina marja de profit, luând în considerare industria în care operează distribuitorul, intensitatea cheltuielilor operaționale și intensitatea activelor operaționale;
• aplicarea verificării încrucișate a cheltuielilor operaționale pentru a atenua eventuale anomalii;
• aplicarea unei ajustări folosind mecanismul de disponibilitate a datelor pentru jurisdicțiile care se califică.

Matricea de prețuri se construiește pe baza informațiilor colectate în urma unui studiu global de comparabilitate care analizează companii ce desfășoară activități fundamentale în domeniul marketingului și distribuției.

În raport, este descrisă exclusiv strategia de selecție, menționându-se că există restricții de licențiere cu privire la publicarea detaliilor referitoare la companiile comparabile incluse în acest set, potrivit HotNews.ro.