Alegerile din SUA au o importanță uriașă deoarece coincid cu o perioadă de criză mondială, de la Ucraina la Orientul Mijlociu, până la puterea tot mai mare a Chinei. Oricine va deveni Președinte va fi testat la limită, iar preocuparea principală va fi securitatea occidentală, este una dintre concluziile dezbaterii difuzate de ProTV și realizate de producătorul John Florescu.

Mai ales că, de peste 75 de ani, Europa este cel mai apropiat aliat militar al Americii. Dar Putin crede că victoria sa în Ucraina este inevitabilă, că în cele din urmă NATO se va destrăma, iar Statele Unite își vor pierde interesul, crede un celebru general american.

Invitații acestei dezbateri au fost John Bolton, fost consilier al lui Donald Trump, Dr Richard Haass, Președinte Emerit al „Council on Foreign Relations”, generalul Wesley Clark, fost comandat al NATO, istoricul Niall Ferguson, generalul Paul Hurmuz, fost oficial de informații de top la Alianța Nord-Atlantică și Fred Drasner, fost mogul media, care spune că îl cunoaște pe Donald Trump de aroape 40 de ani.

Europa, cel mai important aliat al SUA

„În mod normal, în istoria modernă, să spunem în ultimii 75 de ani, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, asemănările dintre cei doi candidați, cei doi candidați finali pentru președinte, au depășit cu mult orice diferențe. Părea aproape ciudat să spun asta, dar nu conta prea mult cine câștigă, deoarece continuitatea urma să fie mult mai mare decât schimbarea oricum. Între Donald Trump și Kamala Harris, diferențele de fapt depășesc orice asemănări. Așadar, în acest sens, este o alegere cu adevărat consecventă”, crede Richard Haas.

„Ca senator, [Kamala Harris] a condus politici „liberale” (în SUA, „liberal” nu se folosește pentru liberalismul clasic, ci pentru politicile de stânga radicală și extrema stângă - n.red.) - blânde cu imigrarea, dure cu controlul armelor. Dar în mandatul ei, străzile din San Francisco au devenit casă pentru persoanele fără adăpost.

Apoi, în 2020, Joe Biden a ales-o ca parteneră de cursă și vicepreședinte. Odată ajunsă la Casa Albă, ea a fost foarte mult partenera tăcută. Având responsabilitatea pentru imigrație, nu a vizitat niciodată granița. Când Biden s-a retras, ea a fost aruncată pe scena mondială. Aici a fost criticată pentru că a fost vagă și evazivă. Dar are un nucleu de susținători puternici”, mai spune istoricul Richard Haas.

„Donald vine dintr-un loc diferit. Poate că este bogat, dar nu provine din acest mediu. Și el provine dintr-un mediu diferit. A crescut în afaceri. Adică, el înțelege afacerile, și înțelege oamenii de afaceri, și înțelege dificultățile pe care le au micile afaceri în Statele Unite”, spune, la rândul său, Fred Drasner despre Trump.

Războiul din Ucraina, pricipala provocare pentru vitorul prședinte

„Războiul nu decurge în favoarea Ucrainei. Vorbesc ca cineva care a fost la Kiev acum câteva săptămâni, iar ucrainenii sunt frustrați. Chiar și armele care sunt furnizate, de exemplu, de Regatul Unit și Franța, stau nefolosite pentru că administrația Biden nu permite să fie folosite pentru a lovi ținte precum bazele aeriene din Rusia care sunt folosite pentru a lovi orașele ucrainene.

Deci, există o stare de frustrare în Kiev față de administrația Biden-Harris. Și când vorbești cu ucrainenii, teama lor este că, dacă Harris câștigă, vor avea parte de același lucru mai departe”, a declarat istoricul Niall Ferguson.

„Președintele Biden nu a stabilit niciodată o politică eficientă privind Ucraina. În schimb, a pus în aplicare ceea ce ai putea numi parapeți de fiecare parte. Nu voia ca Rusia să câștige. Nu voia ca Ucraina să piardă”, este de părere generalul Wesley Clark.

„Suspiciunea mea este că a existat o înțelegere, fie explicită, fie implicită, cu Rusia înainte ca acest război să înceapă efectiv, că ar fi fost de genul „să ne limităm la Ucraina și să nu intrăm în confruntare.” Să păstrăm dialogul deschis și să încercăm să rezolvăm această problemă”, adaugă generalul.

Iar istoricul Niall Ferguson spune că, „cu cât războiul durează mai mult, cu atât mai probabil este ca Ucraina să fie zdrobită. Și a existat un tipar în istoria Rusiei în care primul an de război decurge prost, dar ei câștigă în cele din urmă. Întrebați-i pe finlandezi. Întrebați-i pe nemți. Deci a fost o greșeală să mizăm pe un război prelungit”.

Putin crede că victoria sa e inevitabilă

„Putin crede că victoria sa este inevitabilă în Ucraina, că în cele din urmă NATO se va destrăma, iar SUA vor pierde interesul”, mai spune Clark.

„Puterea militară a Rusiei a crescut în raport cu începutul războiului. Și în felul în care decurg lucrurile, asta va duce în cele din urmă la victorie. Așadar, când noul președinte se va așeza să revizuiască politica, el sau ea va trebui să se confrunte cu realitatea că o țară pe care am susținut-o, pe care ne-am angajat să o sprijinim cât va fi nevoie, ar putea pierde acest război în fața Rusiei, în mandatul prezidențial care va începe în ianuarie”, avertizează Niall Ferguson.

Istoricul consideră că amenințările lui Trump pentru țările NATO din Europa au funcționat. „Amenințările pe care le-a făcut de a se retrage din NATO i-au forțat pe germani și pe alții să-și mărească bugetele pentru apărare, astfel încât în cele din urmă să fie peste 2% din produsul intern brut.

Acum, Trump, fără îndoială, va continua acest lucru. A făcut-o în campanie. El va continua să-i preseze pe europeni să facă mai mult. Nu sunt sigur că va merge până la retragerea din NATO, dar dacă ești un lider european, nu poți exclude acest lucru”.

Cât cheltuiesc aliații SUA pentru arme

Reamintim că, în conformitate cu articolul cinci din tratatul NATO, toți membrii se angajează să vină în ajutorul oricărei țări membre care este atacată. Putin știe că orice escaladare ar putea duce la un conflict direct cu NATO.

În ciuda creșterii cheltuielilor, mai puțin de 1/3 din toți membrii NATO cheltuiesc 2% din PIB pentru apărare. Marea Britanie și România sunt printre țările care cheltuiesc mai mult de 2%, Polonia cheltuind aproape 4%. Trump spune că toate țările europene trebuie să cheltuiască mult mai mult pentru a fi în siguranță – și nu este singur.

Astăzi, NATO are 32 de țări membre, iar Finlanda și Suedia s-au alăturat în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. Ambele au armate avansate – iar Suedia este de multă vreme un producător de arme de top. România a aderat în 2004 și acum găzduiește cea mai mare bază NATO din Europa la Mihail Kogălniceanu. O suprafață de aproape 3000 de hectare, se află la doar 400 km de bazele rusești peste Marea Neagră, în Crimeea.

Deși a suferit pierderi grele în Ucraina, Rusia a surprins Occidentul prin capacitatea sa de a se rearma rapid. Dar într-un război convențional, NATO ar fi totuși mult peste capacitatea Rusiei.

NATO, mai puternică decât Rusia. Problema nucleară

De exemplu, NATO are de aproape trei ori mai multe trupe, de patru ori mai multe tancuri, de trei ori mai multe avioane de vânătoare și de patru ori mai multe elicoptere de atac. Alianța Nord-Atlantică are șaisprezece portavioane, Putin are unul singur. Problema sunt armele nucleare.

Pentru că NATO a fost construită inițial în jurul elementului de descurajare suprem - arsenalul nuclear de luptă al SUA, acum dispărut de mult, după cum spune generalul Clark: „În 1990 - 91, am scos din Europa toate armele noastre nucleare tactice. Deci nu avem în Europa astăzi conectivitatea dintre forțele de pe teren și descurajarea nucleară strategică a SUA”.

„În timp ce credem că Rusia are aproximativ 2200 de focoase nucleare tactice, mijloacele de a le livra prin artilerie, rachete cu rază scurtă de acțiune și așa mai departe”, mai avertizează fostul comandant NATO.