Angajaţii cei mai expuşi la riscul de violenţă la locul de muncă sunt profesorii, personalul medical, asistenţii sociali, inspectorii, vânzătorii şi alţi angajaţi din sectorul comerţului cu amănuntul, dar şi angajaţii în sectorul relaţiilor cu publicul, potrivit unui ghid realizat de Liga Română pentru Sănătate Mintală (LRSM), cu fonduri europene.

Însă studiile arată că femeile cad victimă hărţuirii la locul de muncă cel mai des. Ghidul mai arată că multe dintre femei nu recunosc hărţuirea sexuală şi o tratează ca pe un lucru banal.

Un fel de mecanism intern le ajută să facă faţă unei astfel de situaţii: prin ignorare şi prin negare. Însă specialiştii LRSM susţin că cel mai bine este să înfrunţi atât situaţia, cât şi agresorul, fiind necesară şi în ar marea cu cât mai multe probe împotriva hărţuitorului, în cazul în care se ajunge într-o comisie de disciplină sau în instanţă.

Efectele merg de la ruinarea carierei până la sinucidere

Motivul este simplu: în caz contrar, o situaţie de hărţuire perpetuată poate distruge cariera unei femei şi o poate duce direct la depresie. "Expunerea la agresivitate sau la hărţuire sexuală duce la anxietate, furie, insomnie, mergând până la depresie, fiind nevoie de sprijin psihiatric pentru a evita un suicid. De cele mai multe ori, persoana hărţuită nu mai poate face faţă sarcinilor de la serviciu şi ajunge să renunţe la job, la cariera pentru care a muncit ani la rând", explică directorul executiv al Ligii Române pentru Sănătate Mintală, Raluca Nica.

Ghidul realizat de cei de la LRSM arată că violenţa la locul de muncă se poate manifesta sub forma presiunii şi a expunerii unui angajat la hărţuire psihologică – "acţiuni repetate de critică, remarci negative, izolare, răspândirea bârfelor sau ridi culizarea persoanei respective".

La fel de bine însă se poate transforma în agresivitate, văzut ca "un comportament ofensiv prin încercarea de a submina un angajat într-un mod răutăcios, răzbunător, plin de cruzime şi umilitor".

Victima este discreditată sistematic pentru a elimina orice susţinere pentru ea, astfel încât să-i fie distrusă reputaţia. Pe scurt, violenţa se poate traduce prin abuz verbal – înjurături, blesteme, insulte, comportament ameninţător – ameninţarea cu pumnul, aruncarea de obiecte, mergând până la abuzuri fizice – îmbrâncire, lovire.

Autorii ghidului vin şi cu câteva sfaturi. În primul rând, cei aflaţi într-o astfel de situaţie trebuie să se întrebe dacă sunt de acord cu astfel de comportamente, dacă sunt inconfortabile, dacă afectează demnitatea sau nu. La fel de important este să înfrunte agresorul: să spună clar că se simte hărţuit/ă, să-i ceară să înceteze şi să fie tras la răspundere, dar şi să-i expună comportamentul inadecvat celorlalţi colegi din companie.

Este important ca în discuţiile cu agresorul, victima să "dea greutate spuselor prin limbajul corpului, care arată respect de sine: contact vizual, capul sus, umerii în spate, o privire serioasă şi gravă", se arată în ghid.

În paralel, este important ca victima să ţină o evidenţă scrisă, în cazul în care vrea să facă plângere la un moment dat, dacă nu se rezolvă situaţia cu vorba bună.

Jurnalul personal, fotografii şi e-mailuri, probe în proces

"Trebuie să faci fotografii sau să păstrezi copii după orice material ofensiv la locul de muncă. Ţine un jurnal în care să scrii informaţii detaliate cu privire la hărţuirea sexuală. Notează datele, conversaţiile, frecvenţa momentelor de hărţuire. Fă rost de copii ale evaluărilor tale la locul de muncă (inclusiv evaluarea performanţelor) şi ţine-le acasă", susţin specialiştii în ghid.

Trebuie puse bine şi toate scrisorile de recomandare, de mulţumire, premiile, tot ce poate arăta performanţele în muncă. Este esenţial să stabileşti limite foarte clare la locul de muncă, mai spun specialiştii. Concret, e bine să spui un NU foarte clar "atunci când ţi se cere să mergi în anumite locuri, să faci anumite lucruri, să răspunzi la întrebări sau să fii pusă într-o situaţie care nu te fac să te simţi confortabil".

La fel, este bine să vorbeşti despre problema cu agresorul cu o colegă de încredere "pentru a te asigura că poate fi martoră oricărei situaţii în care eşti hărţuită sexual", persoană care poate ajuta şi mai târziu în cazul unei plângeri formale.

De asemenea, în cazul unui viol sau a oricărei agresiuni fizice, este indicată vizita la un medic pentru a obţine un certificat medico-legal, esenţial în cazul unui proces în instanţă.

SFATURI PENTRU ANGAJATORI

Hărţuirea sexuală scade eficienţa angajaţilor la locul de muncă

Ghidul realizat de specialiştii de la Liga Română pentru Sănătate Mintală conţine şi o serie de sfaturi destinate angajatorilor. În primul rând, aceştia "trebuie să conştien tizeze că e responsabilitatea lor legală să asigure un mediu de lucru securizat, care să fie liber de orice formă de violenţă şi discriminare".

În plus, susţin specialiştii, violenţa scade eficienţa muncii şi duce la absenteism cauzat de bolile celor afectaţi. Ca atare, ei recomandă adoptarea unei politici complete cu privire la hărţuirea sexuală, care să conţină proceduri şi pedepse foarte clare sub sloganul "toleranţă zero", care să fie puse la dispoziţia fiecărui angajat din companie. Aceştia trebuie să fie instruiţi pentru a conştientiza efectele violenţei, iar toate plângerile primite trebuie luate în serios, cu păstrarea confidenţialităţii.