Producătorii români acuză marii retaileri că scumpesc nejustificat alimentele locale, care, deşi luate ieftin de la producători, nu pot concura cu importurile

Cum poate costa kilogramul de cartofi din Iran 1,2 lei, iar cel din Teleorman - 2,2 lei, deşi e luat cu 80 de bani de la producători?, se întreabă Gheorghe Vlad, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Legume (APL). Acesta acuză indirect marii retaileri, care, potrivit unor estimări din piaţă, controlează peste 60% din comerţul alimentar local, de „sabotaj” la adresa produselor româneşti, prin ieftinirea artificială a importurilor.

„Nu ştiu de ce umflă atât preţul produselor româneşti şi scad la marfa importată. Probabil ca hipermarketurile să arate că noi vindem cu preţ foarte mare. Cum explică ei că vine cartoful din Iran pe 80 bani - 1,2 lei? E un preţ artificial”, a declarat acesta pentru EVZ. El a mai dat un exemplu: kilogramul de roşii pleacă cu 1,5 - 1,8 lei de la fermă şi se vinde în marile reţele cu 4 - 4,9 lei, iar legătura de pătrunjel de la 25 de bani ajunge la 1 - 1,2 lei.

La rândul său, şi Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), acuză câştigurile foarte mari pe care le au marile lanţuri de retaileri. „Ştiţi cât câştigă la un litru de lapte? Peste 3 lei, în condiţiile în care producătorul vinde cu 60 de bani litrul, procesatorul cu 1,6 lei, iar diferenţa până la 4,8 lei, cât este preţul la raft, este a supermarketului. S-a dat TVA în jos, s-au ieftinit produsele?”, ne spune Laurenţiu Baciu.

Acesta mai acuză că, de pildă, carnea de porc s-a ieftinit de trei ori în ultimii trei ani la poarta fermei, ajungând de la 10 lei la 3 lei pe kilogram în viu. „Aţi fost să cumpăraţi de trei ori mai ieftin? Iar fermele zootehnice sunt în pragul falimentului, pentru că nu le ia nimeni porcul şi carnea vine din afară”, mai afirmă preşedintele LAPAR, unul dintre susţinătorii cei mai fervenţi ai Legii supermarketurilor, adoptate miercuri în Parlament.

Există suficiente legume şi fructe locale

Legea, care aşteaptă promulgarea, obligă marii comercianţi să expună la raft 51% produse româneşti din categoria carne proaspătă, fructe, legume, ouă, pâine, miere şi produse lactate. Gheorghe Vlad, reprezentantul legumicultorilor, susţine că producătorii au, la ora actuală, capacitatea de a asigura 100% din necesarul de legume şi verdeţuri.

„Azi, la tomată, putem acoperi 120% din cerere, până la 15 august. La căpşune şi cireşe, din cauza temperaturilor scăzute şi a ploilor, cantităţile sunt mai scăzute”, a spus acesta. Iarna, cu excepţia câtorva produse, precum tomate, vinete, castraveţi sau ardei, de asemenea poate fi acoperită din producția internă toată gama de produse. El a mai afirmat că există inclusiv centre de colectare, dar marii retaileri „nu se deplasează, vor noi să mergem la depozitele lor, să branduim cu marca lor proprie pe cheltuiala noastră”.

Ilie Van, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Păsări, apreciază eliminarea prin lege a taxelor percepute de marii retaileri şi a dat ca exemplu orientativ cum funcţionau lucrurile: „Eu îi dădeam carnea cu 6 lei, iar supermarketul îmi refactura după un timp un leu înapoi pe aşa-zise servicii”. „Cred că aceste servicii şi le poate suporta din marja lui”, a conchis Ilie Van.

Acuzaţii: „Lege făcută pe genunchi”

Pe de altă parte, Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Romalimenta, care grupează asociaţiile din industria alimentară, susţine că modificările la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare au fost „făcute pe genunchi”, sunt neclare şi ar putea chiar aduce prejudicii industriei şi fermierilor. „Toată Europa e nemulţumită de ce fac marii retaileri. De o lege era nevoie. Dar aşa cum a fost formulată, va fi greu de aplicat”, spune Sorin Minea. El se întreabă ce se va întâmpla dacă la fasole sau mazăre, de pildă, nu vom avea 51%. Dăm derogări de la lege?