Femeile însărcinate multe întrebări despre perioada post-naștere. Nedumeririle încep de la durata minimă de muncă care este luată în considerare pentru acordarea concediului de creștere a copilului și până la veniturile care sunt luate în calcul.

O întrebare frecventă a gravidelor este de câte luni de muncă trebuie să aibă înainte de naștere pentru a primi indemnizația de concediu de creștere a copilului. Astfel că, OUG 111/2010, actul normativ care cuprinde legislația privind concediul de creștere a copilului și stimulentul de inserție, stabilește că, pentru a i se acorda de la stat indemnizația de creștere a copilului, salariata gravidă trebuie să aibă minim 12 luni lucrate din ultimele 24 de luni dinaintea nașterii.

Cele 12 luni necesare pentru acordarea concediului nu fac referire strict la perioada în care a existat un contract de muncă sau o sursă de venit. Există și anumite perioade care, deși nu au fost aducătoare de venit, sunt luate în calcul pentru stabilirea celor 12 luni.

Perioadele pentru stabilirea celor 12 luni lucrate

Cele mai comune perioade asimilate pentru calcului celor 12 luni sunt:

• în care persoana a primit indemnizație de șomaj sau s-a aflat în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, în vederea acordării indemnizației de șomaj;
• în care s-a aflat în concedii medicale, așa cum sunt ele reglementate de OUG 15/2005, și recuperarea capacității de muncă, doar pentru situațiile prevăzute de Legea 346/2002;
• în care a beneficiat de pensie de invaliditate;
• în care se află în șomaj tehnic sau s-au aflat în șomaj tehnic decontat de stat, prin OUG 30/2020, OUG 111/2021 sau OUG 132/2020;
• în care s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului, îngrijirea copilului cu handicap sau concediu fără plată pentru creșterea copilului;
• frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în programul "A doua șansă" sau urmează studii de licență ori de masterat, în țară sau în străinătate, cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
• au calitatea de doctorand.

Ce venituri din salarii se iau în considerare pentru stabilirea indemnizației CCC

Pentru stabilirea indemnizației de concediu pentru creșterea copilului vor fi luate în calcul ultimele 12 luni în care persoana care solicită acest drept a primit venituri impozabile. Este vorba de sume de bani declarate, pentru care a fost plătit impozitul pe venit. Aceste venituri nu fac referire strictă doar la cele din contractul de muncă, adică nu doar din salariu. Ele pot fi venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură. Aceste tipuri de venituri se iau în calcul doar dacă au fost declarate la Fisc și a fost achitat impozitul pe venit pentru ele.

De asemenea, în cazul în care înaintea nașterii nu ai 12 luni de activități aducătoare de venituri impozabile sau perioade asimilate nu vei primi nici concediul de creștere și nici indemnizația aferentă. Cu toate acestea, există și situația în care gravida naște cu mult înainte de termen. Din calculele sale înainte de nașterea prezumată ar fi îndeplinit această cerință legală, perioada cuprinsă între data efectivă a nașterii și cea presupusă va putea fi scăzută din perioada minimă de 12 luni.

Nu poți alege cele 12 luate în considerare

Cele 12 luni din ultimele 24 de luni care sunt luate în calcul pentru stabilirea indemnizației nu pot fi alese de către beneficiar. Ele sunt chiar ultimele 12. De exemplu, chiar dacă a avut venituri mai mari în urmă cu un an și jumătate înainte de naștere, dar a muncit în ultimele 12 luni consecutive, vor fi luate în calcul doar veniturile din ultimul an dinainte nașterii.

Un alt aspect stabilit de OUG 111/2010 este reprezentat de condițiile necesare pentru intrarea în concediu de creștere a copilului, CCC. Astfel că, beneficiarul trebuie să aibă domiciliul/reședința pe teritoriul României.

De asemenea, cuantumul indemnizației de CCC este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni luate în calcul dinainte nașterii copilului. Dacă pentru salariate valoarea indemnizației este ușor de calculat, pentru cele care au obțint venituri din alte surse decât salarii sau asimilate salariilor trebuie să țină cont și de baza de impozitare, după aplicarea cotelor forfetare, la care s-a aplicat impozitul pe venit. Cu alte cuvinte, în cazul veniturilor din alte surse, cei 85% nu vor fi egali cu media veniturilor brute primite din care să se scadă impozitul pe venit de 10%.

Ce indemnizație vei primi dacă ai avut un salariul mai mic decât minimul pe economie

Indemnizația lunară de CCC nu poate fi mai mică de 1.314 lei, în 2022. În contrapartidă, indiferent de valoarea veniturilor impozabile din ultimele 12 luni, cea mai mare indemnizație care poate fi plătită este de 8.500 lei.

În același timp, pentru a intra în concediu de creștere a copilului și stabilirea cuantumului indemnizației se iau în calcul sumele declarate și supuse impozitului pe venit care sunt primite de către beneficiar timp de 12 luni în ultimele 24. Acest lucru se va face indiferent dacă pentru sumele respective se plătesc sau nu contribuțiile sociale de sănătate sau pensie. Un contract de asigurare la sănătate voluntară sau în sistemul de pensii nu dă dreptul la intrarea în CCC.

O altă întrebare care stă în mintea gravidelor este dacă pot cere indemnizație dacă au venituri din chirii sau dividente. În acest caz, venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal, sunt cele care dau dreptul de a cere indemnizație de CCC. O persoană care obține venituri din chirii și/sau dividende nu poate cere de la stat această indemnizație, potrivit Avocat.net.